Sportivii din Bistrița-Năsăud au adus anul trecut 374 de medalii, dintre care 55 de la competiții internaționale oficiale. Rezultatul arată bine, dar raportul Direcției Județene pentru Sport și Tineret (DJST), prezentat în ședința Colegiului Prefectural, mai conține un detaliu: în bugetul instituției nu a existat nicio sumă distinctă pentru activitatea sportivă. Cu alte cuvinte, rezultatele vin în mare parte din munca cluburilor, a antrenorilor și a familiilor, nu din bani publici alocați special pentru sport.
Cifrele de bază arată o mișcare sportivă destul de mare pentru un județ de mărime medie. Cu viza la zi sunt legitimați 4.642 de sportivi: 1.292 de copii, 2.065 de tineri, juniori și cadeți și 1.285 de seniori. Faptul că aproape trei sferturi dintre ei nu au ajuns încă la seniori înseamnă că există o bază pentru anii următori. Dacă o vor păstra depinde de bani pe care, deocamdată, nu îi are nimeni. Medaliile s-au împărțit în 319 la nivel național și 55 la nivel internațional. Alți 53 de sportivi au fost nominalizați în loturile naționale, iar doi dintre ei în lotul olimpic.
În evidențele DJST sunt 392 de structuri sportive, iar majoritatea sunt mici și private. Doar patru sunt cluburi de drept public. Restul sunt 174 de cluburi private, 204 asociații fără personalitate juridică, dintre care 77 școlare, și zece asociații județene pe ramură de sport. Sportul local se sprijină deci pe inițiativă privată și pe școli, mult mai mult decât pe instituțiile statului.
Bugetul confirmă aceeași situație. Veniturile proprii ale direcției, de 1.897.690 de lei, au fost mai mari decât subvenția primită, de 1.781.208 lei, iar totalul veniturilor raportat a fost de 3.757.703 lei. Banii s-au dus pe salarii (1.661.208 lei) și pe funcționare: din cei 2.081.401 lei pentru materiale și servicii, 1.846.602 lei au acoperit utilități și întreținere, iar 234.799 de lei reparații curente. Directoarea Annamaria Antal a recunoscut problema: „Din păcate, din cauza lipsei de fonduri și descurcându-ne doar din veniturile proprii, noi totuși am încercat să ne implicăm cu toate pârghiile de care am dispus”. Practic, instituția are bani doar să funcționeze, iar sprijinul pentru federații și pentru organizarea competițiilor a trebuit găsit din aceleași resurse limitate.
Chiar și așa, Bistrița a găzduit anul trecut câteva evenimente importante. Jocurile Naționale Special Olympics România 2025 au adus în oraș peste 300 de sportivi cu dizabilități intelectuale din toată țara. Concursul internațional „Dance Stars of Transilvania” a avut peste 1.200 de participanți, inclusiv din Ungaria și Croația. La Anieș, Memorialul „Maria Cioncan” a strâns peste 700 de elevi. Bistrița a mai găzduit și etapa finală pentru liceu la tenis de masă din programul „Campion în școală”, derulat împreună cu Agenția Națională pentru Sport, cu echipe din 17 județe. La nivelul județului, programul a cuprins 30 de școli și aproximativ 800 de elevi, la atletism, baschet, duatlon, gimnastică artistică, handbal și tenis de masă. Componenta „Sport rural” a inclus și oină și fotbal.
Pe partea de tineret, Centrul de Agrement Sângeorz-Băi a găzduit a XVI-a ediție a Programului de Tabere internaționale „ARC”, cu 1.064 de tineri din Albania, Anglia, Franța, Grecia, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. Imaginea de ansamblu arată o instituție care organizează mult și reprezintă bine județul, dar care se descurcă de la un an la altul fără un buget pentru sport. Este greu de crezut că sportivii de azi vor ajunge la performanță peste câțiva ani dacă situația rămâne aceeași.
Sursă text și foto: Timp Online — articolul original