Reducerea numărului celor 41 de județe ale României, readusă în discuție de PSD, ar putea strânge Clujul, Sălajul, Maramureșul și Bistrița-Năsăud într-o singură unitate administrativă, cu Cluj-Napoca drept cel mai probabil centru. Varianta circulă în spațiul public la jumătatea lunii noiembrie 2026, iar miza nu e doar administrativă: o asemenea hartă ar rescrie raportul de forțe dintre PSD, PNL și USR în nordul Transilvaniei. Deocamdată nu există un proiect legislativ și nici o hartă oficială a viitoarelor județe.
Ideea a revenit după discuțiile despre comasarea comunelor și orașelor mici. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a explicat pentru G4Media că ar putea fi luat ca model organizarea teritorială a Curților de Apel, care în justiție „s-a văzut că este eficient”, și că rămâne de văzut dacă ceva similar ar funcționa în administrația locală. Cifra de 15 județe, corespunzătoare numărului Curților de Apel, e doar „un punct de plecare pentru o discuție”, a precizat el, adăugând că nu vrea să avanseze numere și că ar putea fi vorba de 15, 18, 20 sau chiar 22 ori 12, în funcție de indicatori.
Cluj-Napoca ar porni cu un avantaj clar în disputa pentru reședință, prin dimensiunea economiei, universități, aeroport internațional și concentrarea instituțiilor regionale. Numai că alegerea centrului nu ar rezolva partea de putere politică. PNL, puternic în administrația clujeană, s-ar putea trezi într-o competiție electorală mult mai largă, în care voturile din celelalte trei județe ar cântări decisiv. PSD are organizații și baze electorale importante în Maramureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj, ceea ce ar schimba echilibrul față de cel din județul Cluj de astăzi.
USR ar fi cel mai expus. Rezultatele bune din municipiul Cluj-Napoca și din zonele urbane nu i-ar garanta aceeași influență într-o regiune cu electorat rural mai numeros și rețele locale consolidate. De aici și suspiciunea că harta ar favoriza social-democrații, deși fără delimitări oficiale, reguli electorale și simulări pe baza voturilor reale nu se poate spune că regiunea ar fi câștigată automat de PSD sau croită pentru un anumit partid.
Pentru Bistrița-Năsăud, ca și pentru Sălaj și Maramureș, întrebarea sensibilă ar fi dacă o regiune dominată de Cluj-Napoca ar însemna și mai multe investiții și instituții concentrate acolo. Reorganizarea ar putea reactiva astfel nemulțumiri mai vechi despre echilibrul dintre orașele din zonă, într-un moment în care nici măcar criteriile reformei nu sunt stabilite.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original