Autoritățile poloneze consideră că incendiul de la o stație Starlink a fost un act de sabotaj, nu un accident. Anunțul vine în aceeași perioadă în care Danemarca avertizează că amenințarea rusească în Europa crește. Luate împreună, cele două mesaje arată că mai multe capitale europene văd atacurile asupra infrastructurii critice ca pe o problemă comună, nu ca pe niște incidente izolate.
Ținta nu pare aleasă la întâmplare. Rețeaua de sateliți Starlink, operată de SpaceX, a devenit una dintre principalele legături de comunicații ale armatei ucrainene după invazia rusă din 2022. Polonia a avut un rol important în acest sprijin, inclusiv prin finanțarea de terminale pentru Ucraina. Orice lovitură dată acestei infrastructuri are deci și o miză militară, pe lângă pagubele materiale.
Varșovia nu se confruntă pentru prima dată cu așa ceva. În ultimii ani, autoritățile poloneze au pus mai multe incendii și acte de vandalism pe seama unor persoane recrutate de serviciile ruse. Unele au fost plătite prin intermediari și recrutate online, pentru sume mici. Tiparul e cunoscut: executanți greu de legat de Moscova, ținte simbolice sau strategice și suficient zgomot încât să crească tensiunea în societate. Deocamdată nu s-a spus public cine este suspectat în cazul de față.
Avertismentul venit de la Copenhaga face ca problema să nu mai fie doar una poloneză. Țările nordice și cele de pe flancul estic al NATO vorbesc tot mai des despre un „război hibrid” fără declarație oficială. Acesta include sabotaje, drone deasupra unor obiective sensibile, atacuri informatice și cabluri submarine avariate. Avantajul pentru Moscova ține de cost. Asemenea operațiuni sunt ieftine, pot fi negate și obligă statele europene să cheltuiască mult pentru a păzi mii de obiective vulnerabile.
Probabil că următorul pas va fi o discuție mai apăsată în NATO și în UE despre protejarea infrastructurii critice și despre felul în care aliații ar trebui să răspundă. Ideea că astfel de fapte ar putea declanșa mecanismele de apărare colectivă apare tot mai des în dezbaterile din Alianță. Până acum însă răspunsul s-a rezumat mai ales la arestări, expulzări de diplomați și măsuri suplimentare de securitate.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original