Liderul USR, Fritz, a respins marți, 10 noiembrie 2026, propunerea Sahrei Wagenknecht de a opri alocațiile pentru copiii care nu locuiesc în Germania, într-un mesaj video adresat direct fondatoarei BSW. El a numit declarația o „jignire” la adresa românilor și a acuzat o „retorică agresivă” care caută un „țap ispășitor”. Disputa, care a pus comunitatea românească din Germania în centrul unei dezbateri politice tensionate, vine după săptămâni de declarații ale unor politicieni germani de la AfD și BSW.
Argumentul central al lui Fritz este că alocația trebuie să meargă către cei care muncesc și plătesc impozite în Germania, chiar dacă își cresc copiii în România. Potrivit estimării lui, peste jumătate de milion de români plătesc impozit pe salariu și contribuții sociale în Germania, ceea ce ar însemna 7, 8 sau 9 miliarde de euro. Cifrele sunt o estimare proprie, nu date oficiale. Deutsche Welle citează însă statistici germane potrivit cărora aproximativ 520.000 de români au locuri de muncă cu contribuții sociale în Germania, iar rata lor de ocupare la vârstă activă o depășește pe cea a germanilor.
Liderul USR a mai spus că alocațiile pentru copiii care trăiesc în România reprezintă „poate în jur de 1%” din totalul plătit de statul german, iar în multe cazuri Germania achită doar diferența față de alocația românească. Deutsche Welle confirmă că aceste plăți sunt sub 1% din total. Fritz a răspuns și Alice Weidel, copreședinta AfD, într-un mesaj video în germană pe 3 noiembrie, criticând generalizarea unor cazuri de abuz la întreaga comunitate.
Scânteia a fost un documentar al televiziunii regionale MDR despre migrația din România și Bulgaria și accesul unor familii la prestații sociale, difuzat online din 26 octombrie și la televizor pe 4 noiembrie. Pe 28 octombrie, Weidel a scris pe X că „tot mai mulți migranți din România” ar „jefui” sistemul social, invocând alocații pentru copii, venit minim garantat și asistență medicală. Ea a susținut că în Magdeburg cheltuielile au crescut de 20 de ori, până la trei milioane de euro pe an. Pe 30 octombrie, Wagenknecht a cerut stoparea alocațiilor pentru copiii din afara țării, spunând pentru Berliner Zeitung că politicienii „trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București”.
Propunerea se lovește totuși de dreptul european. Potrivit Deutsche Welle, legislația UE permite, în anumite condiții, plata prestațiilor pentru copii care locuiesc în alt stat membru, dacă unul dintre părinți lucrează în Germania. În 2022, în cauza C-328/20, Curtea de Justiție a UE a decis că indexarea acestor prestații după costul vieții din țara copilului încalcă dreptul european, ceea ce îngustează serios marja de manevră a Berlinului.
Reacțiile din România au venit rapid: Ministerul Afacerilor Externe a respins afirmațiile lui Weidel, potrivit Gândul, iar pe 8 noiembrie 22 de organizații și inițiative românești din Germania le-au cerut celor două politiciene să-și retragă declarațiile și să își ceară scuze. Fritz a adăugat că aproape 60.000 de copii din România trăiesc permanent fără unul dintre părinți, deoarece acesta muncește în alt stat al UE.
Sursă text și foto: Știrile Transilvaniei — articolul original