Fermieri din județele Cluj și Bistrița-Năsăud vor testa, în următorii ani, amestecuri de iarbă și leguminoase pe pajiști urmărite prin imagini din satelit, în cadrul proiectului european GrassWise. Inițiativa, care se derulează între octombrie 2026 și septembrie 2030, vrea să construiască o platformă comună de date despre pajiștile Europei, iar zona pilot din România este una dintre cele nouă stabilite pe continent.
Țara noastră este reprezentată în consorțiu de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (USAMV) și de Cooperativa Agricolă Țibleș-Someș-Meleș din Nușeni, județul Bistrița-Năsăud. Potrivit bazei de date europene CORDIS, USAMV primește 655.062,50 euro, iar cooperativa 88.750 euro. Proiectul e coordonat de autoritatea irlandeză pentru agricultură și alimentație, Teagasc, și reunește 20 de organizații din 13 țări europene, plus Noua Zeelandă. Lansarea oficială a avut loc la începutul lunii noiembrie, la centrul de cercetare Teagasc din Moorepark, comitatul Cork, Irlanda.
Platforma va aduna date de la ferme partenere, observații din teren, seturi de date existente și imagini obținute prin observarea Pământului din satelit. Pe baza lor, cercetătorii vor construi instrumente de comparare și de analiză a scenariilor, cu ajutorul cărora fermierii își vor putea măsura pajiștile față de altele și vor putea estima ce efecte au diverse metode de management. În total, proiectul lucrează cu 135 de ferme partenere și nouă comunități de practică. Profesorul Michael O’Donovan, șeful departamentului de cercetare în știința pajiștilor de la Teagasc, a spus pentru Agriland că rezultatul ar putea fi un set de date pe termen lung, folosibil de fermieri și după încheierea proiectului.
Miza e mai mare decât pare la prima vedere. Pajiștile acoperă aproximativ 34% din suprafața agricolă a Uniunii Europene, potrivit CORDIS, și contează nu doar pentru furaje și creșterea animalelor, ci și pentru captarea carbonului, biodiversitate, stabilitatea solului și retenția apei. Totuși, ele sunt în declin, din cauza intensificării agriculturii, schimbării destinației terenurilor, abandonului, degradării solurilor și schimbărilor climatice.
În România, unde pajiștile din zonele de deal și de munte susțin o mare parte din zootehnie, presiunea vine mai ales din abandon, fragmentarea gospodăriilor și climă. Pilotul de la noi presupune testarea unor amestecuri inovative de iarbă și leguminoase, cu scopul declarat de a crește productivitatea pajiștilor și beneficiile economice și de mediu. Potrivit informațiilor publice disponibile, proiectul nu prevede finanțare directă pentru fermieri, ci testarea și adaptarea unor soluții în ferme partenere. Datele din Cluj și Bistrița-Năsăud vor alimenta platforma europeană, alături de cele din celelalte zone pilot.
Sursă text și foto: Știrile Transilvaniei — articolul original