România intră în sezonul rece cu depozitele de gaze pline în proporție de peste 80% și cu un plan de investiții de peste 800 de milioane de euro, care ar trebui să crească în următorii ani atât volumul de gaze stocat, cât și viteza cu care acestea pot fi scoase din pământ în zilele geroase. Contează pentru că prețurile la gaze cresc de la o zi la alta. O iarnă grea, eventual cu întreruperi în aprovizionare, ar lovi direct facturile populației, costurile industriei și, prin ele, echilibrul macroeconomic al țării.
Deocamdată, stocul arată liniștitor. Potrivit Transgaz, pe 29 septembrie în depozitele subterane se aflau 2,58 miliarde de metri cubi de gaze, adică 81,6% din capacitate. Dacă injecțiile continuă în ritmul mediu din ultimii cinci ani, de 10,6 milioane mc pe zi în septembrie și 6,2 milioane mc pe zi în octombrie, operatorul estimează că la 31 octombrie 2026 vor fi în depozite circa 2,7 miliarde mc. Țara are în prezent șase depozite subterane, cu o capacitate totală de aproximativ 33,8 TWh pe ciclu, echivalentul a circa 3,3 miliarde de metri cubi. Spațiul de stocare nu este însă singura problemă. În vârf de consum contează la fel de mult cât de repede pot fi livrate gazele în rețea, iar tocmai aici țintesc cele mai multe dintre investițiile anunțate.
Cel mai mare proiect este la Bilciurești, cel mai mare depozit de înmagazinare din România. Modernizarea lui va urca livrarea zilnică de la 14 la 20 de milioane de metri cubi, o creștere de 43%. Capacitatea de stocare va crește cu 108 milioane mc pe ciclu, adică cu 9%. Investiția totală este de 156 de milioane de euro, împărțită într-o primă fază de aproximativ 32,5 milioane și o a doua de circa 123,5 milioane. Proiectul trebuie finalizat în 2027 și este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), componenta Energie. Pe lângă rolul în sistemul național, proiectul ar trebui să lege mai strâns depozitul de piețele regionale de energie.
În paralel, Depomureș derulează în două etape un proiect finanțat tot prin CEF. Prima etapă, de 87 de milioane de euro, are termen de finalizare chiar anul acesta. Ea va ridica capacitatea depozitului cu 33%, de la 300 la 400 de milioane de metri cubi, iar ratele zilnice de injecție și extracție vor crește cu 75%, până la 3,5 milioane mc pe zi. Depogaz extinde și depozitul de la Ghercești. Acolo, capacitatea zilnică de injecție va crește cu 3 milioane mc, până la un total de 5 milioane mc pe zi, iar capacitatea de înmagazinare va crește cu 450 de milioane de metri cubi.
Calendarul spune însă mult. Cele mai multe dintre aceste capacități nu vor fi gata pentru iarna care tocmai începe, iar proiectul-fanion de la Bilciurești se încheie abia în 2027. Pe termen scurt, România se bazează pe stocurile deja acumulate și pe vremea din lunile următoare. La nivel european, răspunsul la scumpiri s-a limitat până acum mai ales la îndemnuri de reducere a consumului, cum ar fi stingerea iluminatului public pe timpul nopții. De aceea, depozitele mai mari și mai rapide devin una dintre puținele pârghii concrete pe care statul le poate controla. Dacă proiectele vor fi gata la termen, de ele vor beneficia nu doar consumatorii români, ci și poziția României ca jucător pe piața regională a gazelor.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original