Criza politică de la București începe să se vadă în cifrele care contează pentru creditori. Într-un comentariu publicat imediat după ce Parlamentul a eșuat, pe 30 septembrie, să formeze un nou guvern, agenția Moody’s avertizează că efortul de consolidare fiscală al României e în pericol. Agenția estimează că bugetul pe 2027 ar putea să nu fie adoptat până la sfârșitul anului, deoarece probabil nu va exista sprijinul politic necesar. Între timp, dobânzile plătite de stat cresc rapid. Este a treia încercare ratată de formare a unui executiv de la demiterea coaliției pro-europene, în mai.
Negocierile se reiau pe 5 octombrie. Președintele vrea să evite alegerile anticipate, dar Moody’s consideră că șansele unui scrutin anticipat sunt semnificative. De aproape cinci luni, țara este condusă de guverne interimare, care nu au putut promova nici măsuri fiscale, nici reforme structurale. Efectele se văd deja: termenul din august pentru adoptarea legii salarizării în sectorul public a fost ratat. Asta ar putea costa România până la 770 de milioane de euro din granturile Mecanismului de Redresare și Reziliență, adică aproximativ 0,2% din PIB-ul pe 2025.
Pe hârtie, cifrele arată mai bine decât acum un an. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar calculat pe bază de numerar a scăzut la 2,9% din PIB, față de 4,5% în august 2025. Moody’s arată însă că ajustarea are o bază fragilă. Ea vine în mare parte din restricții temporare la salarii și la transferurile sociale, care au redus cheltuielile totale cu 0,7 puncte procentuale, și din încasările din TVA, mai mari cu 25,2%. Aceste măsuri cumpără timp, dar nu schimbă structura bugetului. Iar presiunile vin din mai multe direcții: banii din PNRR s-au terminat, cheltuielile cu apărarea trebuie să crească, iar salariile din sectorul public și pensiile cer tot mai mulți bani. România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Cel mai îngrijorător semnal vine de pe piața datoriei. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42 de miliarde de lei, circa 8 miliarde de euro sau 2,2% din PIB-ul pe 2025, cu 26,7% mai mult decât anul trecut. Investitorii devin tot mai rezervați. În septembrie, cererea la licitațiile Trezoreriei a depășit oferta în medie de doar 1,3 ori. Pentru titlurile cu scadență de până la un an, raportul a coborât la 0,9, ceea ce înseamnă că statul nu a găsit cumpărători pentru toate titlurile pe care voia să le vândă.
Riscul real e combinația dintre această dependență de finanțare și blocajul politic. Peste jumătate din datoria publică este în valută, iar nevoile brute de finanțare ajung anul acesta la circa 55 de miliarde de euro. România trebuie deci să se împrumute masiv tocmai când nimeni nu poate spune cine va scrie bugetul de anul viitor. Comentariul Moody’s nu schimbă ratingul, dar arată limpede ce urmărește agenția. Fiecare săptămână fără guvern și fără buget face mai probabilă o reevaluare negativă a țării. România are de ani buni un rating aflat la limita categoriei recomandate pentru investiții, așa că o asemenea reevaluare ar costa scump. Discuțiile de pe 5 octombrie vor arăta dacă politicienii au înțeles acest semnal.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original