Peste zece tone de obiecte aduse din Austria, plus ce au donat localnicii, s-au strâns de vineri dimineață pe mesele din curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, unde a început a 12-a ediție a Târgului de Purici. Evenimentul caritabil organizat de Clubul Lions Bistrița pare să fie cel mai mare de până acum. Asta spune ceva despre organizatori, dar și despre cum s-a schimbat felul în care bistrițenii văd lucrurile second-hand.
Olimpiu Cocian, directorul târgului, crede că nu au mai avut niciodată atâta marfă. Explicația ține de un parteneriat vechi de 12 ani cu un club Lions din Austria, de la care a pornit și ideea târgului. Relația dintre cele două cluburi a devenit în timp una de prietenie, iar asta se vede în cantitate, dar și în grija cu care sunt trimise lucrurile: „ne ambalează tot mai bine”, spune Cocian. Anul acesta au venit din Austria 10,5 tone de obiecte. Pe mese găsești cărți, veselă, haine, electronice, echipamente sportive și decorațiuni.
Partea locală a crescut și ea, iar unele donații au o poveste în spate. Cocian amintește de o familie care, după moartea părinților, a golit apartamentul și a dat clubului tot ce se mai putea folosi, de la mobilă și electrocasnice până la cristalurile din vitrină. Pentru organizatori, astfel de gesturi arată că oamenii au înțeles ideea târgului: un obiect de care nu mai ai nevoie poate fi util altcuiva. Conceptul nu e nou. În Germania și Austria i se spune Flohmarkt, în Italia Mercato dei Pulci. Cocian ține să spună că nu e nimic rușinos să cumperi de aici și că a lua un lucru folosit nu înseamnă că ești mai sărac.
Doru Ilieș, președintele Clubului Lions Bistrița, spune că cel mai mult îl bucură voluntarii care revin în fiecare an „din pură plăcere”. Dintre produse, cărțile din domenii variate și hainele de sport sunt bine reprezentate, dar vesela rămâne cea mai căutată, spune el: „bate tot întotdeauna, an de an”.
Prof. univ. dr. Cornelia Macarie spune că târgul a evoluat în două direcții. Pe de o parte, a devenit o „școală de voluntariat”, care adună an de an și oameni din afara clubului. Pe de altă parte, a ajuns să le arate bistrițenilor, „vrând-nevrând”, ce înseamnă economia durabilă. E poate cea mai importantă schimbare. Un oraș mediu din Transilvania învață reutilizarea nu din campanii sau regulamente europene, ci de la o tarabă cu farfurii vechi și cărți la prețuri mici, unde banii strânși ajung la cauze caritabile.
Sursă text și foto: Timp Online — articolul original