Instanța a respins contestația lui Călin Radu Piglișan, asociat unic și administrator al firmei Wigstein SRL, și a menținut decizia Fiscului prin care acesta răspunde cu banii proprii pentru datorii de 202.430 de lei către bugetul de stat. Judecătorii au reținut că firma a fost lăsată cu datoriile, în timp ce banii încasați au ajuns la administrator, iar activitatea a fost mutată pe o altă societate. Sursa nu precizează data hotărârii și nici instanța care a pronunțat-o.
Decizia are la bază un raport de inspecție fiscală care a acoperit aproape doi ani de activitate a societății. Inspectorii au găsit 76 de facturi emise către persoane fizice, în valoare totală de 182.999 de lei, care nu apăreau în jurnalele de vânzări și nici în contabilitate. Au mai fost identificate 30 de chitanțe de 73.715 lei, prin care se încasase numerar fără ca sumele să intre în Registrul de casă. Administratorul nu a putut arăta documente care să dovedească folosirea banilor în interesul firmei.
Alte 99.709 lei au fost scoși din conturi bancare sau din casierie prin note contabile ce făceau trimitere la viramente interne și la fișele unui furnizor extern de trotinete electrice. Controlul a tras concluzia că cei 202.430 de lei sunt bani retrași fără acoperire legală și i-a tratat drept dividende nete ridicate fără drept.
Firma obținuse între timp o eșalonare simplificată la plată pe 12 luni, care s-a prăbușit imediat: prima rată nu a fost plătită, eșalonarea și-a pierdut valabilitatea, iar executarea silită a fost reluată. Popririle trimise băncilor au blocat doar zeci sau sute de lei. Societatea nu mai folosea conturile aflate în vizorul sistemului de popriri și ținea toate încasările și plățile într-un cont la o bancă digitală.
De acolo, spun documentele din dosar, Piglișan făcea retrageri repetate de numerar, justificate ca restituire a unor aporturi de capital pe care le-ar fi adus anterior în firmă. Încasările consistente din 2023 și 2024 au mers astfel, pas cu pas, spre persoana fizică, iar statul a rămas fără o cale reală de recuperare a banilor de la societate. Pentru instanță, asta a cântărit mai mult decât ideea unui eșec comercial obișnuit și a justificat răspunderea personală a administratorului.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original