Consiliul Județean Cluj se judecă la Tribunalul Cluj cu trei firme de construcții pentru starea drumului județean DJ 107F, sectorul de aproape patru kilometri și jumătate dintre Luncani și limita cu județul Alba. Instituția susține că Samus Tec SA, Construct Perom SRL și Via Procons SRL nu și-au respectat obligațiile de garanție, iar acțiunea a fost înregistrată în februarie 2026. Procesul pune însă o întrebare incomodă chiar pentru reclamant: cum a trecut drumul de recepția finală, dacă avea probleme în perioada de garanție?
Lucrarea face parte dintr-un program de modernizare anunțat în 2017, de peste 103 milioane de lei cu TVA, care includea opt drumuri județene și a fost atribuit prin acord-cadru unei asocieri formate din cele trei firme. Garanția de cinci ani a expirat în octombrie 2025. DJ 107F leagă zona Turda–Câmpia Turzii de județul Alba, iar președintele CJ, Alin Tișe, spunea în vara lui 2026 că drumul are „un rol aparte pentru conectivitatea regională” și înlînlesnește accesul spre autostrada A3. Cu alte cuvinte, e o arteră cu trafic, iar din dosar reiese că și cu trafic greu.
Pe 6 martie, firmele au depus întâmpinarea, într-o documentație atât de voluminoasă încât planșele fotografice au ajuns la reclamant pe CD. La primul termen, consiliera juridică a Consiliului Județean a cerut amânare, pe motiv că nu primise actul, deși fusese trimis prin poștă. Instanța a încuviințat, dar a cerut ca, cu cel mult zece zile înainte de următorul termen, CJ să explice cum își justifică pretențiile „în raport de procesul-verbal de recepție finală” și față de apărările constructorilor.
Miza procesului s-a conturat pe 22 aprilie 2026. Avocatul firmelor a arătat că pe sector exista indicatorul care interzicea accesul vehiculelor cu masa maximă autorizată de peste 7,5 tone, iar constructorii invocă adrese trimise serviciului de drumuri și Poliției despre efectele depășirii tonajului. Au cerut instanței să întrebe IPJ Cluj ce restricții au existat pe sector între 25 septembrie 2020 și 16 octombrie 2025 și ce amenzi s-au dat pentru încălcarea lor, aceeași întrebare fiind adresată și Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Linia de apărare este clară: restricția nu ar fi fost pusă de firme, ci de proprietarul drumului sau de Poliție, cu acordul proprietarului, iar camioanele grele ar fi distrus un drum gândit pentru trafic ușor. Un detaliu complică și mai mult poziția Consiliului Județean: în iulie 2026, în plin proces, echipele proprii ale instituției au frezat asfaltul, au plombat gropi și au tratat burdușiri pe același sector. Rămâne de văzut ce vor răspunde IPJ Cluj și ISCTR și cum va explica CJ recepția finală.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original