Întâlnire de lucru într-o sală de ședințe, cu o prezentare pe ecran și o delegație de străini; un ecuson de pe masă pare să indice un consilier al Curții de ConFoto: G4Media

Curtea de Conturi a României a depus în 2025 un număr de 117 plângeri penale după controalele la instituții și companii publice, iar prejudiciile reclamate depășesc 2 miliarde de lei. Sesizările au ajuns la parchetele din țară și la DNA, iar în cazul Aeroportului Mihail Kogălniceanu din Constanța, instituția de control a mers direct la Parchetul European, pentru fals în declarații. Lista completă a plângerilor a fost publicată de Curtea de Conturi, iar G4Media a analizat-o și a sintetizat datele.

Cea mai mare parte a pagubei, circa 60% din total, vine de la o singură instituție: Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), cu un prejudiciu de aproape 234 de milioane de euro. Aici, plângerea a fost depusă la Parchetul pentru Judecătoria Sector 1, pentru nerecuperarea prejudiciilor constatate.

Despre AAAS vorbise și fostul vicepremier Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook din mai 2026, când a anunțat că a trimis la autoritate corpul de control al premierului. Ea a spus că, din 1.260 de înregistrări din portofoliu, 520 sunt entități la care statul este creditor sau acționar, iar pentru 438 dintre ele (84%) nu a fost completat niciun câmp financiar. „Nu știm cât datorează; nu știm cât s-a recuperat; nu știm care este expunerea statului”, a declarat Gheorghiu. Din datele parțiale, prelucrate manual, a rezultat o expunere de 2,765 miliarde de lei și sume recuperate de 206 milioane de lei, adică o rată de recuperare de 7,48%, probabil mai mică în realitate, a precizat ea. Tot ea a arătat că 109 proceduri de insolvență depășesc 5 ani, 93 depășesc 10 ani, iar 30 depășesc 20 de ani, cu costuri care se acumulează lunar.

La DNA, Curtea de Conturi a reclamat abuz în serviciu la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, cu un prejudiciu de aproape 240 de milioane de lei. Aceeași faptă apare în sesizările privind Romsilva (216,5 milioane de lei) și Primăria Iași (78,7 milioane de lei).

În alte dosare, abuzul în serviciu se combină cu fapte de corupție: Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (aproape 89 de milioane de lei), Primăria Sectorului 1 (43,5 milioane de lei), Compania Municipală Parking București (aproape 16 milioane de lei) și Ministerul Economiei (630.000 de lei, plus gestiune frauduloasă). Câte patru infracțiuni într-un singur dosar au fost sesizate în trei cazuri: la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (abuz în serviciu, delapidare, fals intelectual și folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, prejudiciu de aproape 480.000 de lei), la Administrația Națională a Penitenciarelor și la Comuna Fundeni din județul Călărași.

Sursă text și foto: G4Media — articolul original

Scris de Ionut Andronesi

Redactor-șef Ziaro.ro. Coordonează redacția și stabilește ce știri regionale și naționale ajung pe site. Știrile sunt redactate cu ajutorul inteligenței artificiale, pornind de la sursele citate la finalul fiecărui articol.

Scrie un comentariu

Adresa de e-mail nu se publică. Comentariile cu linkuri pot aștepta aprobarea.