Aproximativ 400 de europeni ar fi plătit ca să tragă în civili în timpul asediului Sarajevo, iar tarifele ar fi ajuns uneori la 100.000 de euro pentru o singură victimă. Afirmația îi aparține jurnalistului italian Ezio Gavazzeni, care investighează de trei ani așa-numitele „safariuri umane” din Bosnia anilor ’90. Gavazzeni avertizează însă că problema nu ține doar de trecut. În opinia lui, crime asemănătoare se pot petrece chiar acum, în cele 53 de conflicte pe care le consideră insuficient monitorizate și unde aproape nu există prezență jurnalistică.
Declarațiile, preluate de agenția spaniolă EFE și citate de Agerpres, vin într-un moment în care cazul a trecut de la zvon la procedură judiciară. Parchetul din Milano a deschis o anchetă la sfârșitul lui 2025, pornind chiar de la investigația lui Gavazzeni. Între timp, s-au alăturat autoritățile din Sarajevo, Berna, Viena și Bruxelles, iar șapte suspecți au fost deja trimiși în judecată. Faptul că mai multe state colaborează sugerează că presupușii „turiști” nu veneau dintr-o singură țară. Mai sugerează că, după trei decenii, anchetatorii tratează serios o poveste respinsă multă vreme ca legendă urbană a războiului.
Potrivit jurnalistului, printre ținte s-ar fi numărat mulți copii și tinere. Detaliul face ca acuzațiile să fie și mai grave într-un oraș care a trăit ani întregi sub focul lunetiștilor, iar pentru supraviețuitori aceste acuzații redeschid o rană veche. Gavazzeni a început să documenteze cazul în 2023, după documentarul „Sarajevo Safari”. Filmul a readus în atenția publicului mărturii despre străini care ar fi ajuns pe pozițiile din jurul orașului doar ca să tragă.
Punctul slab al dosarului îl recunoaște chiar autorul investigației. Probele se bazează în mare parte pe mărturii, iar Gavazzeni speră că anchetatorii vor găsi documente și alte dovezi materiale. De aici încolo se va decide soarta cazului. Într-un proces penal, relatările făcute la zeci de ani după fapte sunt ușor de contestat. Fără urme de plăți, înregistrări de călătorie sau evidențe militare, acuzarea riscă să rămână cu o poveste cutremurătoare, dar greu de dovedit în instanță.
Avertismentul despre conflictele de azi este, probabil, partea cea mai incomodă din mesajul jurnalistului italian. Atenția presei internaționale se concentrează pe câteva războaie mari, iar zeci de alte conflicte se desfășoară aproape fără martori. Cazul Sarajevo arată că, fără jurnaliști pe teren și fără anchete independente, unele crime pot rămâne ascunse zeci de ani. Altele s-ar putea să nu iasă niciodată la lumină.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original