România ar putea încasa în jur de 1,2 miliarde de euro până la sfârșitul lui 2026, prin prima cerere de plată depusă în cadrul instrumentului european SAFE, după acordarea prefinanțării. Perspectiva a fost confirmată marți, 10 noiembrie 2026, de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după o întâlnire la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate. Banii nu sunt însă asigurați: totul depinde de finalizarea evaluării și aprobării la nivel european.
Nazare a spus că a discutat cu Dombrovskis despre stadiul cererii transmise de București și că, din dialog, încasarea înainte de final de an pare „realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”. Ministrul a insistat că investițiile și plățile trebuie corelate cu momentul în care finanțarea europeană ajunge efectiv în conturi, pentru a nu crește presiunea pe împrumuturile luate de la piețe și pentru a păstra predictibilitatea programelor.
Pe agenda discuțiilor au figurat și cererile de plată 5 și 6 din PNRR, situația finanțelor publice și pregătirea bugetului pe 2027. Ministrul a explicat că statul a angajat deja cheltuieli importante pentru proiectele din PNRR, astfel că orice sumă europeană neîncasată se transformă într-o presiune în plus asupra bugetului și a necesarului de finanțare. „Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare”, a arătat el.
Despre bugetul de anul viitor, Nazare a enumerat capitolele care vor apăsa cel mai tare: salariile, pensiile, investițiile, serviciile publice și creșterea cheltuielilor pentru apărare. La acestea se adaugă închiderea PNRR, care schimbă structura finanțărilor europene și obligă la găsirea unor soluții pentru proiectele ce depășesc acest calendar. Mesajul ministrului a fost că bugetul nu poate fi construit prin simpla adunare a cererilor de cheltuieli, ci pornind de la o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal, cu decizii de prioritizare luate înainte de aprobare.
Reducerea deficitului va continua, a mai precizat ministrul, dar fără a sacrifica investițiile și fără a slăbi credibilitatea României în fața partenerilor europeni și a investitorilor. Contează și calendarul: dacă cei 1,2 miliarde de euro intră până în decembrie, ei ar putea ușura finanțarea de la finalul anului, iar dacă procedurile se prelungesc, presiunea se mută în 2027, exact când bugetul va fi cel mai strâns.
Sursă text și foto: Accent Media — articolul original