Dronele olandeze MQ-9 Reaper rămân la Câmpia Turzii încă un an. Ambasada Olandei la București a anunțat joi că Ministerul Apărării de la Haga a prelungit din nou misiunea aparatelor fără pilot, care vor sprijini apărarea Flancului Estic al NATO până la 31 decembrie 2027. Momentul nu e întâmplător. Decizia vine chiar când Statele Unite își reduc forțele puse la dispoziția Alianței, iar printre capacitățile tăiate se numără și dronele de același tip.
Pentru județul Cluj, prelungirea înseamnă că baza de la Câmpia Turzii își păstrează rolul de punct important în supravegherea aeriană a regiunii. Oficial, Reaper-ele participă la operațiuni de Poliție Aeriană, dar treaba lor de fapt este să adune informații. Senzorii de la bord colectează date din aer, pe baza cărora se construiește o imagine de ansamblu a situației din zonă, potrivit comunicatului ambasadei. Dronele fac parte din capacitatea extinsă de Informații, Supraveghere și Recunoaștere (ISR) a NATO pe Flancul Estic, adică exact genul de resursă de care e nevoie când Rusia duce un război la granița Alianței.
În culise, rolurile se schimbă de câteva luni. În mai, Washingtonul le-a transmis aliaților că reduce fondul de capacități militare angajate în NATO pentru situații de criză. Americanii spun că vor să scape de ceea ce numesc o „co-dependență nesănătoasă” a Europei față de forțele lor și se pregătesc pentru posibilitatea unor conflicte simultane în mai multe regiuni. La începutul lui iulie, generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a declarat pentru Reuters că aliații europeni au acoperit deja în mare parte golurile lăsate în planurile de apărare.
Oficial, SUA nu au spus cât de mari sunt reducerile. Cifrele obținute de Reuters de la o sursă militară arată însă că tăierile nu sunt deloc mici. Numărul avioanelor de vânătoare F-15 și F-15E disponibile pentru NATO scade cu o treime, la 99. Flota de drone MQ-4 și MQ-9 se înjumătățește, la 12 aparate. Avioanele de realimentare KC-135 și KC-46 coboară de la 79 la 63. Alianța va mai putea conta pe un singur bombardier strategic și pe un singur portavion american, față de câte două până acum. Avioanele de patrulare maritimă scad de la 26 la 15, distrugătoarele de la 17 la nouă, iar singurul submarin american cu rachete de croazieră iese complet din angajamentele față de NATO.
Pusă lângă aceste cifre, decizia olandeză arată ce înseamnă concret ca Europa să preia mai mult din propria apărare. Dronele de supraveghere se numără printre capacitățile tăiate cel mai puternic de americani, iar fiecare aparat european care rămâne în zonă compensează o parte din pierdere. Pentru România, pe al cărei teritoriu este principala linie de supraveghere a Mării Negre și a graniței cu Ucraina, contează mai puțin cine operează dronele și mai mult ca ele să rămână pe cer. Rămâne întrebarea dacă prelungirile de câte un an vor deveni, cu timpul, o prezență permanentă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original