Un moldovean de 51 de ani, considerat de anchetatorii francezi omul care a organizat o rețea de vandalism cu mesaj pro-rus pe străzile Parisului, a fost prins vineri de polițiștii de frontieră români la Albița. Iurie Manic era căutat pe baza unui mandat european de arestare. Cazul lui arată cum ajung în instanțele europene operațiunile de influență pe care Parisul le atribuie Moscovei. De cele mai multe ori, în spatele lor nu stau agenți de carieră, ci oameni recrutați ieftin, uneori din Republica Moldova, plătiți să deseneze pe ziduri sau să lase mesaje în locuri vizibile.
Sâmbătă, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea provizorie a lui Manic pentru 15 zile, ca să poată fi predat autorităților franceze. Semnalarea pe numele lui fusese introdusă în Sistemul de Informații Schengen pe 20 octombrie 2025 de Biroul SIRENE al Franței, la patru zile după emiterea mandatului. Asta înseamnă că moldoveanul a fost dat în urmărire aproape un an înainte să fie oprit la intrarea în România. Până la următorul termen, stabilit pentru 30 septembrie, când judecătorii urmează să decidă asupra predării, rămâne în arestul IPJ Vaslui.
Procurorii francezi îl acuză de distrugerea bunurilor altei persoane, faptă comisă împreună cu alții, și de subminarea moralului forțelor armate cu intenția de a prejudicia apărarea națională. Faptele sunt prevăzute la articolele 322-1 și 413-4 din Codul penal francez. Potrivit anchetei, rolul lui era să recruteze executanții și să le spună unde să acționeze. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută în Franța este de cinci ani de închisoare. Deocamdată sunt doar acuzații, iar vinovăția lui urmează să fie stabilită de justiția franceză.
Unul dintre episoadele din dosar a avut loc în iunie 2024. Atunci au apărut pe clădiri ale Adunării Naționale imagini cu sicrie și mesajul „Soldați francezi în Ucraina”. Mesajul nu era întâmplător. Cu câteva luni înainte, Emmanuel Macron spusese public că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina. Imaginea sicrielor viza exact temerile opiniei publice franceze față de o implicare directă în război. Ancheta este însă mai amplă și cuprinde mai multe acte de vandalism din Franța, în unele fiind implicați și cetățeni bulgari. Autoritățile franceze le tratează ca pe o campanie coordonată de interferență străină, nu ca pe fapte izolate.
Primul verdict din acest dosar arată totuși cât de greu se pedepsesc astfel de fapte. În aprilie 2026, Tribunalul Penal din Paris a condamnat șapte moldoveni doar la amenzi între 1.000 și 10.000 de euro. Procurorii ceruseră închisoare între 18 luni și trei ani. Dacă acuzațiile se confirmă, Manic are însă alt statut decât executanții: nu doar ar fi lipit mesaje pe ziduri, ci ar fi organizat rețeaua. Pentru anchetatorii francezi, el ar putea fi o verigă importantă spre cei care au comandat acțiunile. Procedura mandatului european de arestare este de obicei rapidă, așa că predarea lui către Franța ar putea avea loc în câteva săptămâni.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original