Siegfried Mureșan pune din nou fondurile europene în centrul agendei sale, la doar două zile după ce Parlamentul i-a respins guvernul. Europarlamentarul liberal avertizează că România are la dispoziție doar câteva săptămâni ca să obțină „nivelul maxim” de bani din viitoarea politică de coeziune a UE. Miza este de zeci de miliarde de euro, iar negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii pe următorii șapte ani au intrat, spune el, pe „ultima sută de metri”.
Ca să arate cât valorează acești bani, Mureșan a dat câteva cifre. Prin politica de coeziune, România a primit în ultimii 20 de ani peste 53 de miliarde de euro nerambursabili. Dacă se adaugă fondurile pentru agricultură și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, totalul ajunge, potrivit lui, la 116 miliarde de euro. Din acești bani s-au finanțat autostrăzi, școli și spitale modernizate și proiecte de dezvoltare locală. „Fără fonduri europene, România nu se va putea dezvolta suficient în următorii ani”, a scris el pe Facebook.
Mesajul a venit odată cu o conferință a Grupului PPE din Parlamentul European, organizată vineri la București. Au participat 13 eurodeputați, miniștri din România și din alte state membre, dar și aleși locali din mai multe orașe europene. Mureșan a apărat acolo politica de coeziune ca instrument de reducere a decalajelor dintre Est și Vest. A prezentat-o însă și ca investiție în regiuni puternice, orașe mai curate și o sănătate publică mai bună. Faptul că a ales un format european, nu unul de partid intern, spune ceva despre strategie: argumentele trebuie să-i convingă pe contributorii neți, nu doar publicul de acasă.
Cel mai interesant argument este cel legat de securitate. Mureșan susține că o țară aflată la granița cu războiul din Ucraina, cum e România, se poate apăra mai bine, și pe sine, și Europa, dacă are infrastructură dezvoltată. Nu e o alegere întâmplătoare. În capitalele vestice, apărarea a devenit prioritatea bugetară care atrage cei mai mulți bani, iar coeziunea riscă să fie văzută ca o cheltuială care poate fi tăiată. Dacă drumurile, căile ferate și podurile sunt prezentate ca infrastructură cu rol strategic, statele estice pot cere aceiași bani cu un argument mult mai greu de respins. „Acestea sunt argumentele cu care convingem statele mai dezvoltate”, a recunoscut deschis europarlamentarul.
Contextul politic intern face mesajul și mai încărcat. Miercuri, cabinetul propus de Mureșan nu a strâns voturile necesare pentru învestire, iar faptul că acum vorbește despre „prioritatea numărul unu” arată că se repoziționează rapid pe terenul unde are cea mai multă credibilitate: Bruxelles-ul. Rămâne de văzut cât de mult va putea influența România rezultatul final, cu un guvern încă neinstalat la București, tocmai în săptămânile în care se decid cifrele.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original