Inteligența artificială nu le ia tinerilor doar sarcinile plictisitoare. Le ia și exercițiul. Rapoartele scrise de mână, documentele redactate de la zero și introducerea datelor în sistem erau, până de curând, școala prin care un angajat junior devenea specialist. Acum dispar odată cu automatizarea și restructurările, iar companiile încep să se întrebe de unde își vor mai lua oamenii cu experiență peste câțiva ani, arată o analiză publicată de The Wall Street Journal.
Mecanismul e simplu și, tocmai de aceea, ușor de trecut cu vederea. Un inginer învață programând și reparându-și greșelile. Un avocat își fixează bazele dreptului redactând contracte, iar un contabil învață meseria completând declarații fiscale. Nadia Alaee, director de resurse umane la compania de tehnologie Deel, spune că repetiția stă la baza experienței profesionale și a capacității de a lua decizii bune. Dacă repetiția dispare, rămâne întrebarea incomodă: cum mai formezi un profesionist?
Unele companii au început deja să caute răspunsuri. EY, firmă de consultanță și audit, își pune tinerii angajați în simulări în care AI-ul joacă rolul unui client dificil, iar ei trebuie să răspundă la obiecții. Primesc feedback pe loc, ca să ajungă mai siguri pe ei la întâlnirile cu clienți reali. Cognizant, companie americană de tehnologie, a lansat un program intensiv de 12 săptămâni pentru noii angajați și a introdus anul acesta „Skillspring”, un instrument bazat pe AI care adaptează învățarea la lacunele fiecăruia, prin exerciții practice și dialoguri care pun gândirea la lucru. CEO-ul Ravi Kumar crede că generația „nativă AI” va prelua responsabilități complexe mult mai devreme: „Nu te angajezi la un post de începător pentru a îndeplini sarcini de începător.” În avocatură, la A&O Shearman, avocații seniori îi învață pe cei tineri cum să formuleze cereri eficiente pentru AI și cum să îmbunătățească ce primesc înapoi.
Optimismul lui Kumar sună bine, dar cifrele cer prudență. Un sondaj recent al IBM Institute for Business Value, făcut pe 8.800 de angajați, arată că aproximativ 52% spun că munca lor s-a schimbat în ultimul an, iar 45% simt că AI-ul le slăbește deja competențele. Mallory Barg Bulman, analist director senior la Gartner, pune degetul pe rană: juniorilor li se cere să răspundă pentru decizii complexe care au nevoie de o judecată bazată pe experiență, adică exact lucrul pe care nu au avut cum să îl capete.
Matt Beane, profesor la Universitatea din California, dă un exemplu din chirurgie. După apariția roboților chirurgicali, rezidenții au ajuns să exerseze de 10 până la 20 de ori mai puțin. Lecția e valabilă și în afara sălii de operație: o firmă care economisește azi pe munca juniorilor riscă să rămână peste un deceniu fără seniori. Simulările și instrumentele de învățare personalizată sunt un început. Până la urmă, câștigătoare vor fi companiile care tratează formarea oamenilor ca pe o investiție, nu ca pe un cost pe care AI-ul l-a eliminat.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original