Scăderea recentă de pe Bursa de la București nu i-a speriat pe cei care administrează banii fondurilor de investiții și ai pensiilor private. Invitați la emisiunea ZF Piața de Capital, managerii de fonduri și de pensii au spus că, după raliul puternic din ultimii ani, corecția a fost chiar binevenită. Iar prețurile de acum, spun ei, nu mai reflectă un entuziasm fără acoperire, ci profituri solide ale companiilor listate și o guvernanță corporativă vizibil mai bună. Pentru piață, mesajul contează: printre cei mai mari cumpărători de acțiuni românești se numără tocmai fondurile de pensii, iar felul în care citesc ele momentul ne spune ce vor face în lunile următoare.
O corecție care vine după o perioadă lungă de creșteri nu înseamnă automat că trendul s-a inversat. De multe ori e o pauză în care prețurile se aliniază din nou cu fundamentele, iar investitorii care au ratat urcarea primesc a doua șansă să intre. Managerii instituționali nu văd în ea un semnal de ieșire. Mai degrabă o tratează ca pe un moment de reechilibrare, într-o piață în care firmele din portofoliu continuă să raporteze câștiguri consistente și să plătească dividende.
Nici investitorii de retail nu au fugit. Datele din ultima perioadă arată că persoanele fizice „cumpără” scăderile și au ajuns să funcționeze ca un fel de plasă de siguranță pentru piață. Ar fi fost greu de imaginat acum câțiva ani, când Bursa românească era dominată aproape complet de instituționali și de fondurile străine. Tot mai multe companii se gândesc, la rândul lor, să se finanțeze prin piața de capital, nu doar prin credite bancare.
Contextul macroeconomic dă acestei discuții o miză în plus. Leul s-a apreciat ușor, spre 5,27 lei/euro, dar presiunea s-a mutat pe dobânzi: ROBOR la 3 luni a urcat aproape de 6%. Cu bani mai scumpi, creditul bancar devine mai puțin atractiv pentru companii, iar Bursa poate deveni o alternativă serioasă. Numai că dobânzile mari fac și depozitele și titlurile de stat mai tentante pentru economisitori. De aceea, disciplina de evaluare despre care vorbesc managerii de fonduri nu e doar o formulă liniștitoare, ci o condiție ca acțiunile să rămână competitive.
Marea întrebare rămâne oferta. Pentru ca pensiile private și retailul să aibă unde să investească în continuare, piața are nevoie de listări noi, iar aici statul e așteptat să facă un pas. Tot în aceste zile, Dragoș Mesaroș, de la Goldring, a spus că listarea a 15-20% din CEC Bank sau din Aeroporturi București nu ar însemna că „ne vindem țara”. Dacă asemenea emisiuni vor ajunge sau nu pe Bursă va depinde în mare parte de viitorul guvern și de prioritățile lui fiscale. Deocamdată, corecția pare să fi curățat piața de exces, fără să afecteze încrederea celor care investesc pe termen lung.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original