Europa intră într-o fază mai periculoasă a confruntării cu Rusia, iar cele două tabere vorbesc tot mai deschis despre asta. Cancelarul german Friedrich Merz a spus joi că statele europene se pregătesc pentru noi atacuri hibride, „inclusiv unele grave”. În aceeași zi, de la Moscova, Vladimir Putin a vorbit despre arsenalul nuclear al Rusiei și a avertizat că escaladarea dintre Rusia și Occident poate ajunge într-un punct „fără cale de întoarcere”. Mesajele vin pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra Kievului, potrivit Financial Times.
Merz a făcut declarațiile la ceremonia în care Premiul de Pace al Westfaliei pe 2026 a fost acordat NATO. Liderul german a descris ofensiva Moscovei drept un „semn al disperării” unei Rusii care, în opinia sa, pierde războiul pe care l-a pornit în Ucraina. Berlinul are motive concrete de îngrijorare. Guvernul german a acuzat Rusia că a lansat în august o dronă încărcată cu explozibili asupra aeroportului din Leipzig, un punct logistic esențial pentru ajutorul militar trimis Ucrainei. Germania nu e singura țară care trage semnalul de alarmă. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a anunțat miercuri o „iarnă sumbră” pentru Europa. Serviciile de informații daneze au avertizat recent că, în lunile următoare, Moscova ar putea încerca un atac militar limitat împotriva unui stat membru NATO.
Putin a răspuns de la Clubul de Discuții Valdai, forumul unde Kremlinul își prezintă de obicei mesajele către Occident. A confirmat că Ministerul rus de Externe a trimis avertismente mai multor țări. A mai spus că, în cazul unui atac direct asupra teritoriului rus, Moscova ar lua în calcul toate armele pe care le are. A recunoscut că Franța și Marea Britanie au și ele arme nucleare, dar a susținut că „nimeni altcineva nu dispune de capacitățile de lovitură” ale Rusiei, pe care le-a numit „avantajul nostru competitiv”. Apoi a întrebat retoric dacă se poate garanta că aceste arme nu vor fi folosite niciodată și a răspuns singur: „desigur că nu”.
Cel mai concret subiect de tensiune este acum Kaliningradul. Într-o scrisoare trimisă NATO săptămâna aceasta, Moscova a susținut că alianța plănuiește să blocheze accesul la exclava rusă dintre Polonia și Lituania. Rusia a invocat exercițiile militare aliate din zonă și misiunea „Baltic Sentry”, care protejează infrastructura submarină din Marea Baltică. În același document, Rusia a scris că ar putea folosi arme nucleare împotriva statelor NATO ca răspuns. Alianța a respins acuzațiile, a spus că nu reprezintă o amenințare pentru Rusia și a condamnat „retorica nucleară iresponsabilă” a Moscovei. Întrebat despre scrisoare, Putin a spus că Rusia „nu încearcă să sperie pe nimeni” și că avertismentul a fost doar „un răspuns la încercările de a ne intimida”.
Retorica de acest tip nu e nouă. Kremlinul a folosit amenințarea nucleară în mai multe momente ale războiului, mai ales atunci când Occidentul discuta despre noi forme de sprijin pentru Kiev. De data aceasta însă, avertismentele verbale vin împreună cu incidente pe teritoriul statelor NATO, iar acesta e motivul pentru care capitalele europene le iau mai în serios. Sabotajul, atacurile cibernetice și dronele trimise asupra unor ținte logistice au un avantaj pentru Moscova: sunt greu de atribuit oficial și rămân sub pragul la care s-ar putea invoca apărarea colectivă. Pentru statele de pe flancul estic, România inclusiv, iarna care vine ar putea fi un test al capacității NATO de a răspunde la o ofensivă care nu arată ca un război clasic.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original