Europa intră în iarnă cu două avertismente care se oglindesc unul pe altul. La Berlin, cancelarul Friedrich Merz a spus joi că Germania se pregătește pentru noi atacuri hibride din partea Rusiei, „inclusiv unele grave”. La Moscova, în aceeași zi, Vladimir Putin a vorbit despre o escaladare care poate duce la „un punct fatal, fără cale de întoarcere” și nu a exclus folosirea tuturor armelor de care dispune Rusia. Puse una lângă alta, cele două declarații arată cât de mult s-a îngustat spațiul de manevră dintre Kremlin și Occident.
Merz a vorbit la ceremonia în care alianța NATO a primit Premiul de Pace din Westfalia 2026. Nu a privit gesturile Moscovei ca pe o demonstrație de forță. Le-a numit „semn al disperării Rusiei în fața războiului său eșuat din Ucraina”. Avertismentul vine după ce guvernul german a acuzat deja Rusia de atacul din august de la aeroportul din Leipzig, unde a fost folosită o dronă încărcată cu explozibili. Ținta nu pare aleasă la întâmplare: aeroportul este un nod logistic esențial pentru ajutorul militar trimis Ucrainei. Mesajul pentru Berlin e limpede. Sprijinul pentru Kiev are un cost care nu se mai plătește doar pe frontul ucrainean.
Putin a ales ca loc al replicii Clubul de Discuții Valdai, tribuna pe care o folosește de obicei pentru mesajele adresate Occidentului. A confirmat că Ministerul rus de Externe a trimis avertismente mai multor țări. A mai spus că, în cazul unui atac direct asupra teritoriului rus, Moscova s-ar putea baza pe ceea ce a numit avantajele sale militare „competitive” față de statele europene. A recunoscut că Franța și Marea Britanie au și ele arme nucleare, dar a adăugat: „Nimeni altcineva nu dispune de capacitățile de lovitură de care dispune Rusia astăzi.” Apoi a schimbat tonul: „Putem fi siguri că aceste arme nu vor fi folosite niciodată? Ei bine, desigur că nu.” Escaladarea, în viziunea lui, are la bază „aroganța și încrederea excesivă” și este „un drum către marginea prăpastiei”.
Cea mai concretă amenințare a venit însă în scris. Săptămâna aceasta, Moscova a transmis NATO o scrisoare în care spune că ar putea folosi arme nucleare împotriva statelor membre. Motivul invocat este ceea ce Rusia descrie drept planuri ale alianței de a bloca accesul la Kaliningrad. Exclava rusească dintre Polonia și Lituania este de mult unul dintre cele mai sensibile puncte de pe harta europeană, iar orice dispută legată de tranzitul spre ea poate oricând să scape de sub control. NATO a răspuns acuzând Moscova de „retorică nucleară iresponsabilă” și a repetat că nu reprezintă o amenințare pentru Rusia.
Și alte capitale europene văd lucrurile la fel de sumbru ca Berlinul. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a spus miercuri că Europa se îndreaptă spre o „iarnă sumbră” din cauza campaniei hibride a Rusiei. Serviciile daneze de informații au mers și mai departe: în lunile următoare, Moscova ar putea lansa un atac militar limitat împotriva unui stat NATO. Sabotajul, atacurile cibernetice și dronele ieftine îi permit Rusiei să testeze reacțiile Europei fără să declanșeze un conflict deschis. Amenințarea nucleară, repetată acum la cel mai înalt nivel, are rolul de a face orice răspuns ferm să pară riscant.
Retorica dură vine în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra Kievului, așa că avertismentele lui Putin nu pot fi tratate doar ca un exercițiu de propagandă. La fel de adevărat este că amenințările nucleare au fost folosite repetat de la începutul războiului, fără să schimbe decisiv sprijinul occidental pentru Ucraina. Liderii europeni trebuie să cântărească de ce depinde acum mai mult securitatea continentului: de apărarea aeroporturilor, rețelelor și infrastructurii împotriva atacurilor din umbră sau de felul în care vor răspunde la amenințarea cu escaladarea nucleară.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original