Berlinul trage un semnal de alarmă fără echivoc: Europa trebuie să se aștepte la noi lovituri hibride din partea Rusiei, unele dintre ele grave. Avertismentul cancelarului german Friedrich Merz a venit joi, în aceeași zi în care Vladimir Putin le spunea occidentalilor, de la Moscova, că nu poate garanta că armele nucleare nu vor fi folosite niciodată. Cele două discursuri, rostite la câteva ore distanță, arată cât de mult s-a încordat relația dintre Rusia și Europa în această fază a războiului din Ucraina, în care Moscova a intensificat atacurile asupra Kievului.
Merz a vorbit la ceremonia în care alianța NATO a primit Premiul de Pace al Westfaliei pe 2026. Cancelarul a descris escaladarea Moscovei drept un „semn al disperării Rusiei în fața războiului său eșuat din Ucraina” și a spus că Germania se pregătește pentru noi atacuri hibride. Temerea nu e teoretică. Guvernul german a acuzat deja Moscova că ar sta în spatele atacului din august de la aeroportul din Leipzig, unde a fost folosită o dronă încărcată cu explozibil. Aeroportul este un nod logistic esențial pentru ajutorul militar trimis Ucrainei. Mesajul pare clar: sabotajul vizează exact infrastructura prin care Europa susține Kievul.
Germania nu e singura care avertizează. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a spus miercuri că Europa are în față o „iarnă sumbră”, pe fondul campaniei hibride continue a Rusiei. Serviciile daneze de informații merg și mai departe: potrivit lor, Moscova ar putea lansa în lunile următoare un atac militar limitat împotriva unui stat membru NATO. Luate împreună, avertismentele descriu un continent care nu se mai întreabă dacă va fi lovit, ci unde și cât de tare.
De la Clubul de Discuții Valdai, Putin a răspuns pe un ton care a amestecat amenințarea cu negarea ei. A confirmat că Ministerul rus de Externe a trimis avertismente mai multor țări și a spus că, dacă teritoriul rus ar fi atacat direct, Moscova ar lua în calcul toate armele de care dispune. A recunoscut că Franța și Marea Britanie au și ele arme nucleare, dar a susținut că „nimeni altcineva nu dispune de capacitățile de lovitură de care dispune Rusia astăzi”, numind acest lucru „avantajul nostru competitiv”. Apoi a vorbit despre o „logică a escaladării” care duce la „un punct fatal, fără cale de întoarcere”, a cărei cauză ar fi „aroganța și încrederea excesivă”. Întrebat dacă poate exista certitudinea că aceste arme nu vor fi folosite niciodată, a răspuns singur: „Ei bine, desigur că nu.”
Cel mai sensibil punct rămâne Kaliningradul. Într-o scrisoare trimisă săptămâna aceasta Alianței, Moscova a afirmat că ar putea folosi arme nucleare împotriva statelor NATO dacă acestea ar încerca să blocheze accesul la exclava rusă dintre Polonia și Lituania. Kremlinul a invocat exercițiile aliate din regiune și misiunea „Baltic Sentry”, care protejează infrastructura submarină. NATO a acuzat Rusia de „retorică nucleară iresponsabilă” și a respins ideea că ar reprezenta o amenințare. Putin a insistat că Moscova „nu încearcă să sperie pe nimeni” și că scrisoarea a fost „un răspuns la încercările de a ne intimida”. Tiparul e cunoscut: Kremlinul își prezintă presiunea drept apărare, iar o misiune de protejare a cablurilor submarine devine pretext de blocadă.
Pentru capitalele europene, combinația e greu de gestionat. Retorica nucleară ridică miza la nivel declarativ, iar sabotajul, atacurile cibernetice și dronele lovesc concret, sub pragul unui conflict deschis. Asta face mai greu un răspuns ferm al Alianței. Dacă evaluarea lui Merz este corectă și Moscova acționează din disperare, lunile de iarnă ar putea aduce mai multe astfel de incidente. Probabil că atunci se va vedea dacă Europa are și mijloacele de a le opri, nu doar voința.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original