Lituania își construiește apărarea antidronă cu tehnologie ucraineană. Vilniusul testează „Sky Fortress”, un sistem de supraveghere aeriană dezvoltat în Ucraina, care folosește inteligența artificială ca să detecteze și să urmărească dronele și rachetele de croazieră ce zboară la joasă altitudine. Anunțul l-a făcut vineri ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas, potrivit agenției dpa, citată de Agerpres. Este un semn clar că, în materie de drone, statele NATO de pe flancul estic au ajuns să învețe de la Kiev.
Kaunas a explicat alegerea fără ocolișuri: amenințările din aer se schimbă repede, iar Lituania nu vrea să piardă timp dezvoltând totul de la zero, așa că preferă să adapteze sisteme deja folosite în Ucraina. Argumentul e greu de contestat. Ucraina a intrat în al cincilea an de război împotriva invaziei ruse la scară largă și este considerată astăzi lider mondial în războiul cu drone. Echipamentele ei nu au fost testate în poligoane, ci direct pe front, unde un sistem care nu funcționează este abandonat în câteva săptămâni.
Potrivit autorităților lituaniene, „Sky Fortress” identifică țintele după semnătura lor acustică sau electromagnetică, iar ministrul spune că poate clasifica obiectele detectate în timp real. Diferența față de radarele clasice contează: dronele mici și rachetele de croazieră care zboară jos sunt tocmai țintele pe care acestea le scapă cel mai ușor din vedere. Iar o rețea de senzori pasivi costă, de regulă, mult mai puțin decât un radar convențional, într-un război în care atacatorul folosește aparate ieftine, produse în masă.
Pentru Lituania, problema nu e una teoretică. Mai multe incidente cu drone au avut loc deja în țară, dar și în Estonia și Letonia, pe fondul războiului din Ucraina. În unele cazuri, drone ucrainene trimise de Kiev spre ținte din nord-vestul Rusiei au fost deviate de bruiajul rusesc, au intrat în spațiul aerian lituanian și s-au prăbușit acolo. Au existat și drone rusești care au venit dinspre Belarus, vecinul cu care Lituania are o graniță lungă și sensibilă.
Situația arată cât de greu e de apărat un spațiu aerian prin care trec, accidental sau intenționat, aparate din ambele tabere ale unui război aflat la câteva sute de kilometri distanță. Dacă testele vor fi reușite, Lituania ar putea deveni un exemplu pentru alți aliați care se confruntă cu aceeași problemă. Ar fi și o confirmare a unei schimbări pe care puțini o anticipau la începutul războiului: Ucraina nu mai este doar o țară care primește ajutor militar, ci și una care exportă experiență de luptă către NATO.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original