OMV Petrom spune că rolul său în protejarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră se limitează la monitorizare, detecție și sprijin la intervenție. Compania precizează că atribuțiile față de autoritățile statului sunt împărțite clar, prin lege. Clarificarea nu e doar o formalitate. Neptun Deep este cea mai mare investiție energetică a României din ultimele decenii, iar infrastructura de pe mare devine o țintă tot mai sensibilă într-o regiune aflată de câțiva ani în umbra războiului.
Cu alte cuvinte, compania supraveghează și semnalează, dar nu apără. Apărarea efectivă a platformelor și a conductelor rămâne în sarcina instituțiilor statului. OMV Petrom nu detaliază public care sunt aceste instituții. Este însă greu de imaginat o schemă de securitate pe mare fără Forțele Navale și Garda de Coastă. Pentru operator, delimitarea are și o miză juridică: arată unde se termină obligațiile unei companii private și unde începe responsabilitatea suverană a statului.
Întrebarea „cine păzește?” a apărut odată cu incidentele din ultimii ani. Mine marine au ajuns în derivă în apropierea litoralului, drone au căzut pe teritoriul României, iar în alte mări din Europa cabluri și conducte submarine au fost avariate. Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom împreună cu Romgaz, fiecare cu câte 50%, include zăcămintele Domino și Pelican Sud. Primele livrări de gaze sunt programate pentru 2027. Un astfel de activ strategic în larg e expus unor riscuri care țin mai puțin de inginerie și mult mai mult de securitate.
Cât de bine funcționează acest model se va vedea în practică. Va conta cât de repede ajunge o alertă de la sistemele de detecție ale operatorului la cei care pot interveni și cine plătește pentru capacitățile suplimentare de supraveghere. Pentru România, care își leagă independența energetică de gazele din Marea Neagră, răspunsurile la aceste întrebări contează la fel de mult ca respectarea calendarului de producție.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original