Disputa diplomatică dintre Seul și Kiev s-a agravat. Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut Ucrainei scuze publice și a amenințat cu „măsuri suplimentare” în cazul în care acestea nu vin. Motivul este dezvăluirea făcută de Volodimir Zelenski în fața Adunării Generale a ONU: doi prizonieri de război nord-coreeni au fost transferați în Coreea de Sud. Lee nu a spus ce ar presupune aceste măsuri. Mesajul e totuși limpede: Seulul nu acceptă ca episodul să fie trecut cu vederea.
Kievul încearcă să tempereze situația. Ministrul de Externe Andrii Sybiha a vorbit joi despre o „neînțelegere diplomatică” și a spus că speră la o rezolvare „în viitorul foarte apropiat”. „Lucrăm la acest lucru. Pentru noi, Coreea de Sud este o țară importantă”, a declarat el pentru presa ucraineană. Lee a respins formularea într-un mesaj pe X, unde a scris că disputa privește „demnitatea poporului coreean și a națiunii”. Apoi a mers mai departe și a acuzat Kievul că vrea să „aducă războiul pe Peninsula Coreeană”. „Ne exprimăm regretul profund că, în loc să recunoască faptele prevăzute în acord și să-și ceară scuze, vorbesc despre un conflict militar iminent între Nord și Sud”, a scris președintele sud-coreean.
Cele două capitale nu se înțeleg nici măcar asupra faptelor. Biroul lui Lee susține că chiar Ucraina ar fi cerut ca transferul să rămână secret. Potrivit Seulului, discreția avea două scopuri: protejarea familiilor celor doi soldați rămase în Coreea de Nord și evitarea criticilor că Kievul a renunțat la șansa de a-i schimba pe prizonieri ucraineni. Biroul lui Zelenski spune altceva: între cele două țări nu ar fi existat niciun acord de confidențialitate. Cu două versiuni oficiale care se contrazic direct, e greu de crezut că vreuna dintre părți va ceda repede fără să pară că a mințit.
Pentru Lee, miza este și internă. După dezvăluirile lui Zelenski, opoziția sud-coreeană l-a acuzat că a mușamalizat transferul ca să nu irite Phenianul. Acuzația îl atinge direct, pentru că președintele e cunoscut pentru o abordare mai conciliantă față de Nord. Tonul dur față de Kiev poate fi citit și ca o încercare de a muta discuția: de la întrebarea dacă guvernul a ascuns ceva, la ideea că Ucraina a trădat o înțelegere.
Cei doi militari făceau parte din miile de soldați trimiși de Coreea de Nord să lupte de partea Rusiei. Anterior, ei declaraseră presei că vor să ajungă în Coreea de Sud. Cazul lor arată cât de complicat a devenit războiul din Ucraina pentru Asia de Est. Seulul și-a arătat solidaritatea cu Kievul după invazia rusă, dar a fost mereu prudent ca relația să nu-l tragă într-o confruntare directă cu Phenianul sau Moscova. Cât timp disputa rămâne deschisă, Ucraina riscă să-și strice relația cu un partener important. Pentru Kiev, o ieșire convenabilă ar fi o formulă diplomatică de regret care să nu sune a capitulare.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original