Peste 400 de licee și alte instituții de învățământ din Franța au rămas închise vineri, după ce protestele elevilor față de lipsa profesorilor și starea școlilor au degenerat în violențe în mai multe orașe. Ministrul Educației, Edouard Geffray, a confirmat numărul unităților închise. Bilanțul confruntărilor este greu: 625 de persoane reținute, 83 de polițiști și jandarmi răniți și cel puțin 119 elevi și angajați ai școlilor care au avut nevoie de îngrijiri. O nemulțumire legată de clase fără profesori a ajuns astfel una dintre cele mai serioase crize sociale cu care se confruntă acum guvernul de la Paris.
Mișcarea a pornit de la probleme concrete, pe care elevii le simt zilnic: catedre neacoperite și clădiri degradate. S-a extins însă foarte repede. La Saint-Denis s-au aruncat artificii, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene. La Nantes, focul pus la un tomberon a ajuns până la clădirea liceului Nelson Mandela. Cel mai grav incident a avut loc la liceul Victor Hugo din Marsilia: directorul, adjunctul său și alți doi angajați au fost atacați și stropiți cu benzină. La Auchel, directorul unui liceu profesional a fost lovit la ureche de un proiectil pirotehnic și dus la spital.
Momentul nu e întâmplător. Protestele vin chiar când se negociază bugetul pe anul viitor, pentru care guvernul pregătește economii de 54 de miliarde de euro, ca să țină sub control cheltuielile și deficitul. Pentru elevi și profesori, mesajul e simplu: dacă școlile duc deja lipsă de oameni și de bani, noi tăieri nu pot decât să agraveze situația. Sindicatele din sectorul public contestă și ele măsurile și cer salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Revolta elevilor se poate lega astfel de o contestare mai largă a austerității.
Guvernul încearcă acum să oprească escaladarea. Geffray are programate vineri întâlniri de urgență cu sindicatele din educație, asociațiile de părinți, organizațiile elevilor și reprezentanții Consiliului Național al Vieții Școlare. Ministrul spune că vrea să „transforme dialogul în progrese”. Marja lui de manevră e însă mică: orice concesie importantă, de la posturi noi de profesori la bani pentru renovări, intră în contradicție directă cu planul de economii al Executivului.
Pe lângă asta, criza a devenit și una politică. Surse apropiate premierului Sebastien Lecornu susțin că, într-o celulă de criză, serviciile de informații au indicat că protestele ar fi fost instigate de politicieni ai stângii radicale, în special din partidul Franța Nesupusă (LFI). Acuzația schimbă discuția: guvernul poate prezenta violențele ca pe o manipulare politică, nu ca pe semnul unei probleme reale din școli. Riscul este ca o asemenea explicație să-i înfurie și mai tare pe elevii care au ieșit în stradă pentru catedre goale, nu pentru un partid.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original