Județul Brașov a reciclat în 2025 doar 12,45% din deșeurile produse, de patru ori mai puțin decât ținta minimă de 55% în vigoare, iar soluția pregătită de Consiliul Județean, Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), în valoare de peste 185 de milioane de euro, rămâne neacceptată de procese și contestații. Informațiile au fost făcute publice miercuri, 28 octombrie 2026, printr-un comunicat al instituției.
Brașovul se numără printre puținele județe din țară care nu au un sistem unitar de gestionare a deșeurilor, așa că fiecare localitate își rezolvă problema pe cont propriu. Reprezentanții Consiliului Județean susțin că rezultatul se vede și în facturile de salubrizare ale locuitorilor, iar un sistem public, la nivel de județ, cu instalații moderne de reciclare, tratare și valorificare, ar schimba situația.
Potrivit autorității județene, documentația este gata: studiul de fezabilitate și studiile de specialitate sunt finalizate, avizele și acordurile, inclusiv acordul de mediu, au fost obținute, iar cererea de finanțare a fost completată în platforma MySMIS. Dosarul a fost revizuit după observațiile experților JASPERS și urmează să fie depus în cadrul Programului Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă (PDDTJ) 2021-2027.
Amplasamentele alese pentru investiții se află la Măieruș, Părău și Hoghiz, iar consiliile locale din cele trei comune au adoptat hotărâri prin care și-au dat acordul. Pentru fiecare locație s-au elaborat și planuri urbanistice zonale.
Szenner Zoltán, administratorul public al județului, care coordonează proiectul, spune că pregătirea a durat aproape doi ani pentru identificarea locațiilor și încă aproape doi pentru verificările JASPERS și ale Autorității de Management din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. În tot acest timp, a afirmat el, proiectul a fost vizat de acțiuni în instanță, plângeri și sesizări la diverse instituții, campanii de denigrare și atacuri online, dar și de „instigarea populației” împotriva lui. „Am avut parte de toate acestea, dar am mers mai departe”, a declarat oficialul.
Comunicatul nu spune cine se află în spatele acțiunilor în instanță și nici în ce stadiu sunt dosarele, iar miza rămâne mare: fără un sistem centralizat, Brașovul riscă să rămână departe de țintele de reciclare. Cum cererea de finanțare nu a fost încă depusă, întrebarea este dacă blocajele juridice și disputele locale pot fi depășite la timp pentru a accesa fondurile europene.
Sursă text și foto: Transilvania 365 — articolul original