Patru comune din județul Brașov se află sub pragul de populație pe care îl impune reforma administrativ-teritorială și riscă să dispară ca unități de sine stătătoare. Alte două sunt la limită: au puțin peste 1.500 de locuitori, cifra de la care o comună își poate păstra statutul. Pentru primarii și consilierii locali de acolo, discuția nu mai e teoretică.
Din informațiile disponibile până acum nu rezultă care sunt cele șase localități și nici ce soluții se discută pentru ele, adică fuzionarea cu o comună vecină sau alipirea la un oraș apropiat. Nu e clar nici în ce calendar ar urma să se aplice măsurile. Criteriul demografic este însă cel care atârnă cel mai greu în calculele de până acum.
Pentru o comună mică, desființarea înseamnă, în practică, pierderea primăriei proprii, a consiliului local și a unei părți din controlul asupra banilor și investițiilor. Argumentul autorităților centrale este de obicei eficiența: costuri administrative mai mici și servicii publice mai bine puse la punct. Locuitorii se tem, la rândul lor, că satele mai mici vor ajunge la coada priorităților într-o comună mai mare, cu bugetul decis în altă parte.
Comunele aflate chiar deasupra pragului nu pot fi liniștite nici ele. O scădere a populației, aproape inevitabilă în multe zone rurale, le poate coborî sub 1.500 de locuitori la următoarea evaluare. Pentru județul Brașov, discuția va depinde mult de felul în care se va încheia procesul la nivel național și de cât de mult vor cântări argumentele administrațiilor locale.
Sursă text și foto: Brașov Metropolitan — articolul original