Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava își va produce singur cea mai mare parte din energia electrică. Unitatea, subordonată Consiliului Județean Suceava, a pornit un proiect de 8,3 milioane de lei (aproximativ 1,6 milioane de euro) pentru un parc fotovoltaic de 1,1 MWp, cu sistem de stocare a energiei. Potrivit estimărilor CJ Suceava, panourile ar urma să acopere circa 76% din consumul anual de electricitate al aeroportului și să reducă emisiile de CO2 cu aproximativ 903 tone pe an. Pentru un aeroport regional care se extinde, costul energiei devine o cheltuială tot mai mare, așa că investiția are și o miză financiară, nu doar una de imagine.
Cea mai mare parte din bani nu vine de la bugetul local. Aproape 6,8 milioane de lei (1,3 milioane de euro) sunt asigurați prin Fondul pentru Modernizare, mecanismul european care finanțează tranziția energetică în statele membre cu venituri mai mici. Implementarea ar urma să dureze 19 luni. Bateriile sunt poate cea mai inteligentă parte a proiectului. Fără stocare, energia solară ar fi disponibilă doar ziua, iar surplusul de la prânz s-ar pierde sau ar fi vândut ieftin. Cu baterii, aeroportul poate folosi curentul produs și atunci când soarele nu mai ajută. Consiliul Județean promite costuri mai mici și „mai multă stabilitate în funcționare”, un argument important pentru o infrastructură care nu își permite întreruperi.
Parcul fotovoltaic face parte dintr-un program de modernizare mai larg. Containerul folosit până acum la îmbarcare este înlocuit de o sală de așteptare de peste 400 de metri pătrați. Aceasta este însă o soluție temporară, până la construcția terminalului 3. Noul terminal va avea aproape 11.000 de metri pătrați, de trei ori mai mult decât cele două terminale existente la un loc. În februarie, Consiliul Județean a lansat licitația pentru proiectarea și execuția lui, o investiție estimată la circa 167,5 milioane de lei (aproximativ 33 de milioane de euro), fără TVA. Lista mai include extinderea parcării, modernizarea platformei de îmbarcare și debarcare și un nou sistem de aterizare instrumentală.
Aceste lucrări au adus deja rezultate. Wizz Air și-a închis baza operațională de la Suceava în 2023, dar a redeschis-o în decembrie 2025, convinsă de planurile de dezvoltare ale aeroportului. Atunci au apărut și rute noi spre Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru. Anul trecut, aeroportul a avut 769.608 pasageri, cu 3% mai mulți decât în anul anterior, și 7.070 de mișcări de aeronave, în creștere cu 2,37% față de 2024.
Aceleași cifre arată și principala vulnerabilitate a aeroportului. Wizz Air a transportat în 2025 un număr de 646.018 pasageri, adică aproximativ 84% din tot traficul. Gradul mediu de ocupare a fost de circa 90%, deci cererea există. Totuși, o asemenea dependență de un singur operator înseamnă că deciziile unei companii private pot schimba soarta aeroportului, așa cum s-a văzut la închiderea bazei din 2023. Din acest punct de vedere, parcul fotovoltaic ajută: costuri de operare mai mici și mai previzibile fac aeroportul mai rezistent și pot deveni un argument în negocierile cu alte companii aeriene, atunci când terminalul 3 va avea nevoie de trafic nou.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original