Aproape trei sferturi dintre ucraineni cred că Volodimir Zelenski trebuie să răspundă pentru corupția din jurul său. Datele vin de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și au fost preluate de Kyiv Post. Rezultatul contează pentru că atinge punctul cel mai sensibil al unui lider de război: capitalul de încredere, de care depind coeziunea internă și credibilitatea Kievului în fața partenerilor occidentali. Întrebați direct dacă președintele este personal responsabil pentru faptele de corupție ale colaboratorilor săi, 72% dintre respondenți au spus „da”. Au răspuns „nu” 25%, iar 3% nu au avut o opinie sau nu au vrut să răspundă.
Cifra trebuie totuși citită cu atenție, iar sociologii de la KIIS o spun explicit: sondajul nu arată că ucrainenii îl suspectează pe Zelenski că ar fi luat parte personal la acte de corupție. Institutul spune că oamenii înțeleg „responsabilitatea” mai ales în sens politic: șeful răspunde pentru cei pe care i-a pus în funcții. Iar percepția depinde puternic de atitudinea față de președinte. Printre cei care au încredere deplină în el, doar 3% îl consideră responsabil, iar 81% îl absolvă de vină. Printre cei care nu au deloc încredere în Zelenski, 85% văd lucrurile invers. Practic, întrebarea despre corupție ajunge să măsoare cât de polarizată e opinia publică față de liderul de la Kiev.
Mai grăitor e ce spun ucrainenii despre propriile griji. Rugați să aleagă cel mult trei probleme dintr-o listă de 12, respondenții au pus pe primul loc corupția din guvern (50%), înaintea atacurilor cu rachete și drone (40%). Au urmat incompetența guvernului (30%), salariile și pensiile mici (28%), activitatea centrelor de recrutare militară (24%), scumpirile (23%) și situația de pe front (21%). Luate împreună, corupția și incompetența guvernului au fost bifate de 64% dintre participanți. Bombardamentele sau frontul au fost menționate de 53%. KIIS spune că războiul rămâne o preocupare majoră, dar nemulțumirea față de guvernare a fost numită ceva mai des. Pentru o țară aflată de peste patru ani sub invazie, e un semnal că răbdarea față de clasa politică se consumă mai repede decât cea față de privațiunile războiului.
Tot 72% dintre cei chestionați cred că nivelul corupției a crescut de la începutul invaziei rusești la scară largă. Doar 6% cred că a scăzut, iar ceilalți consideră că situația a rămas la fel sau nu au putut răspunde. Percepția are consecințe practice. Lupta anticorupție este una dintre condițiile esențiale pentru apropierea de Uniunea Europeană și un argument pe care partenerii occidentali îl urmăresc atent când decid finanțarea Ucrainei. Pentru Zelenski, riscul nu e doar de imagine. Dacă ideea că cercul puterii e scăpat de sub control se instalează, guvernul va avea tot mai greu să ceară sacrificii, fie că e vorba de mobilizare, fie de austeritate.
KIIS a intervievat telefonic 1.002 adulți între 12 și 21 septembrie, numai în zonele controlate de guvernul ucrainean. Eșantionul nu include locuitorii din teritoriile ocupate de Rusia și nici ucrainenii plecați din țară după februarie 2022, adică milioane de oameni ale căror opinii lipsesc din tablou. Institutul avertizează că marja de eroare diferă de la un rezultat la altul și că, pe timp de război, rezultatele pot avea distorsiuni suplimentare.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original