La mai puțin de patru ani de la pacea de la Pretoria, Etiopia pare din nou în pragul unui război civil deschis. Forțele din Tigray au preluat trei aeroporturi din nordul țării și luptă acum dincolo de granițele regiunii, în Afar și Amhara. Situația e mai gravă decât în conflictul trecut pentru că rebelii au alături foști dușmani, într-o alianță care cere pe față înlăturarea guvernului condus de Abiy Ahmed. Joi, 24 septembrie, vicepreședintele Frontului Popular de Eliberare din Tigray (TPLF), Amanuel Assefa, a declarat pentru AFP că țara se află într-un „război în toată regula”. În același timp, în afara Tigrayului erau raportate lupte cu artilerie grea.
Aeroporturile căzute sunt cele din Mekelle, capitala regională, și din Shire. Potrivit relatărilor de pe teren, rebelii controlează și aeroportul din Axum. Toate trei erau sub control federal și păzite de poliția federală, iar Ethiopian Airlines a suspendat zborurile spre ele. Pentru Addis Abeba nu contează doar pierderea militară. Autoritatea statului federal dispare practic din nord, iar legătura aeriană cu regiunea este tăiată.
Mai îngrijorătoare este direcția în care se extinde ofensiva. Surse de securitate citate de AFP spun că rebelii au cucerit localitatea Abala, din Afar. Surse apropiate TPLF susțin că au căzut și Berhale, Erebti, Megale, Dalul și Konoba, fără ca aceste informații să fie confirmate independent. În Amhara se luptă și în jurul orașului Weldiya, aflat pe unul dintre principalele drumuri spre capitală. Un expert regional citat de AFP spune că tactica seamănă cu cea din războiul trecut: rebelii taie liniile de aprovizionare și împing frontul spre Addis Abeba. Cea mai sensibilă zonă este Afar. O înaintare suficient de mare acolo ar putea amenința coridorul spre Djibouti, pe unde trece cea mai mare parte a comerțului exterior al Etiopiei și a importurilor de carburanți. Pentru o țară fără ieșire la mare, blocarea acestei rute ar putea sufoca economia mai repede decât orice bătălie.
Tensiunea se simte și în Lalibela, orașul bisericilor medievale săpate în stâncă și unul dintre locurile sfinte ale ortodoxiei etiopiene. Locuitorii au spus pentru Reuters că armata federală folosea armament greu împotriva milițiilor Fano, ajunse la aproximativ 50 de kilometri de oraș. Joi s-au semnalat pene de curent, iar oamenii s-au grăbit să retragă numerar, semn clar că se așteaptă la ce e mai rău.
Cea mai mare schimbare de acum este politică. Cu doar trei zile înaintea ofensivei, șapte grupări armate au anunțat formarea „Ethiopian Peoples Forces Alliance for Survival”. Obiectivul declarat este răsturnarea guvernului Abiy și instalarea unei administrații de tranziție. Din alianță fac parte TPLF, milițiile Fano din Amhara și forțe din Oromia, Afar și Benishangul-Gumuz. În războiul din 2020–2022, Fano a luptat alături de armata federală împotriva Tigrayului. Din 2023, milițiile s-au întors împotriva guvernului, iar acum luptă umăr la umăr cu fostul inamic. Și în Afar, potrivit Reuters, forțele Tigray luptă împreună cu grupări armate locale. Pentru Abiy Ahmed, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2019, e un semn că strategia de a-și câștiga aliați regionali pe rând și apoi de a-i pierde s-a întors împotriva lui.
Asta nu înseamnă că rebelii au victoria asigurată. Magnus Taylor, analist la International Crisis Group, spune că alianța are diferențe politice, lucrează pe distanțe geografice mari și include grupări slabe, ceea ce i-ar putea limita capacitatea de a duce o campanie coordonată. Guvernul federal are, la rândul lui, un avantaj pe care nu îl avea în războiul trecut: un arsenal de drone mult mai mare. Cel mai probabil urmează un conflict lung, purtat pe mai multe fronturi, într-o țară care încă nu și-a revenit după un război ce a ucis sute de mii de oameni. Pentru Cornul Africii, o Etiopie din nou în flăcări ar însemna încă un val de instabilitate într-o regiune și așa fragilă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original