Siegfried Mureșan respinge acuzația că ar lucra pentru serviciile secrete germane. Premierul desemnat, nominalizat joi de președintele Nicușor Dan, a răspuns la interviurile G4Media: „Categoric nu”. Declarația vine într-un moment sensibil. Înainte de votul din Parlament, orice suspiciune legată de loialitatea viitorului șef al Guvernului poate deveni muniție politică, chiar dacă nu are dovezi în spate.
„Nu am fost niciodată într-un sediu de serviciu secret. Nici la SRI, nici la SIE, habar nu am unde sunt sediile”, a spus eurodeputatul. El a pus distanță între politică și lumea serviciilor: „Întotdeauna am crezut că politica e una, serviciile alta.” Mureșan a mutat apoi discuția pe alt teren. A spus că astăzi un politician român care e serios și muncește poate sta la aceeași masă cu omologii din celelalte state europene. Cu alte cuvinte, nu are nevoie de un „protector” străin ca să conteze la Bruxelles.
Acuzațiile nu sunt noi. Au apărut pentru prima dată în iunie, când PNL și USR l-au propus pe Mureșan pentru postul de premier. Atunci au circulat mai multe narațiuni despre presupusele lui legături cu Germania, iar cele mai multe s-au dovedit false. Desemnarea oficială de la Cotroceni le-a readus în prim-plan. De data asta au circulat mai repede și mai agresiv.
Un exemplu clar a fost emisiunea „Sinteza zilei” de pe 17 septembrie, de la Antena 3. Toată ediția a fost dedicată lui Siegfried Mureșan și lui Dominic Fritz. Moderatorul a făcut acuzații grave la adresa amândurora, fără să aducă nicio dovadă concretă. Asocierea celor doi nu e întâmplătoare: e un mod simplu de a construi imaginea unui „grup german” la vârful puterii. Numele cu rezonanță germană devin astfel, pentru o parte a publicului, un argument în sine.
Tipul acesta de atac e greu de combătut, pentru că nu se sprijină pe fapte, ci pe suspiciune. Să negi că ești agent străin rareori îi convinge pe cei care au crezut deja povestea. În același timp, fiecare repetare îi dă o aparență de credibilitate. Pentru Mureșan, testul real va fi votul de învestitură și felul în care partenerii de coaliție rezistă presiunii. Pentru partidele care îl atacă, subiectul e util oricum: mută discuția de la programul de guvernare la loialitatea premierului.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original