Platforma de creditare participativă Fagura a intermediat până acum finanțări de 22 de milioane de euro pentru companii, cu bani de la investitori din peste 30 de țări. Cifra contează dincolo de firmă: arată că tot mai multe afaceri mici și mijlocii găsesc capital în afara băncilor, iar tot mai mulți oameni cu economii sunt dispuși să ia riscul de a le împrumuta direct. Tudor Darie, CEO-ul Fagura, a prezentat bilanțul la conferința ZF Piața de Capital 2026. El descrie platforma ca pe o etapă de pregătire pentru companiile care ar putea ajunge, cândva, la bursă.
Modelul e simplu, cel puțin pe hârtie. Investitorul ține locul băncii: pune bani într-un împrumut acordat unei firme și îi primește înapoi, cu dobândă, pe măsură ce firma plătește ratele. Fagura adună sumele de la mai mulți investitori ca să ajungă la valoarea cerută de companie și încasează un comision pentru această intermediere. Darie spune că platforma transformă „fiecare investitor într-un bancher” și că firmele finanțate sunt în faza de început, pe care el o numește finanțare „de tip planting”. Sunt companii pe care, spune el, piața le ignoră adesea, pentru că atenția merge spre cele deja listate.
Randamentele explică de ce vin investitorii. Potrivit CEO-ului, câștigul anual se situează în medie între 10% și 15% în euro, în funcție de produs și de portofoliu. Pentru portofoliile administrate, gândite pentru investitori mai sofisticați, randamentele sunt mai mici, între 7,5% și 9%. În comparație cu dobânzile la depozitele în euro, diferența e mare. Tocmai de aceea trebuie citită cu atenție: un randament de două cifre reflectă riscul de a împrumuta firme mici, aflate la început de drum, iar banii puși astfel nu sunt protejați ca un depozit bancar.
Contextul ajută platforme ca Fagura. Finanțarea s-a scumpit, iar băncile rămân prudente cu firmele fără istoric lung sau fără garanții solide. Pentru un antreprenor din Transilvania, inclusiv din județul Sibiu, unde multe afaceri mici gravitează în jurul industriei și al exportului, un credit obținut de la sute de investitori poate fi mai la îndemână decât o negociere lungă cu banca. Firma fondată în Republica Moldova a atras bani din România, dar și din Germania și din statele baltice. Asta arată că astfel de platforme pot aduce capital străin direct către economia locală, fără să treacă prin sistemul bancar.
Mai greu de dovedit este promisiunea de a duce companiile spre bursă. Drumul de la un împrumut sindicalizat la o listare, fie și pe piața AeRO a Bursei de Valori București, e lung și depinde de mult mai mult decât de accesul la capital. Dacă măcar o parte dintre firmele finanțate prin Fagura vor face acest pas în anii următori, discursul despre „etapa incipientă” a pieței de capital va avea acoperire în rezultate. Până atunci, cele 22 de milioane de euro arată că piața de creditare alternativă din regiune câștigă teren.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original