Primăria Timișoara ar urma să plătească 6.802.192,62 lei, circa 1,3 milioane de euro din bugetul local, pentru un teren pe care, potrivit unui studiu din 2021, proprietarul se angajase să-l doneze pentru Inelul IV. Proiectul de hotărâre PHCL 594/2026 propune exproprierea a 18.847 mp de teren privat și a unor porțiuni din două construcții, pentru tronsonul 2 al lucrării „C9b. Inelul IV Vest: conexiunea strada Gării – Bd. Dâmbovița”. Terenul este fostul amplasament Solventul, unde autoritățile de mediu au consemnat o poluare semnificativă.
Documentul din 2021 este un studiu ai cărui beneficiari sunt Valkiria Invest SRL (CUI 16132490) și Briscoe Real Estate SRL (CUI 34515737), ambele cu adresa în București, pe strada Ermil Pangratti nr. 10. Briscoe figura deci în documentația proiectului încă de atunci. În actele din 2026, Valkiria Invest apare sub denumirea TM Project Revival SRL, dar este aceeași firmă, cu același CUI. Studiul spune că drumul destinat să consolideze Inelul IV „urmează a fi donat” de Valkiria, pe o suprafață de maximum 2,1 hectare, care ar traversa parcela prin mijloc, de la nord la sud. La pagina 75, „Zona 2” este descrisă ca teren ce urmează a fi donat Primăriei Timișoara pentru Inelul IV.
Cifrele sunt apropiate: coridorul propus acum spre expropriere are 18.847 mp, față de plafonul de 21.000 mp din 2021, adică o diferență de 2.153 mp. Asta nu înseamnă că e vorba de aceleași parcele. Istoricul cadastral complet nu este disponibil, iar nu se poate afirma că actualele CF 457518 și 457517 coincid metru cu metru cu terenurile vizate în 2020. Aceeași destinație, același Inel IV, aceeași orientare a fâșiei și suprafețe atât de apropiate ridică totuși o întrebare firească: de ce se plătește acum ceea ce fusese prezentat ca donație?
Terenul vine și cu un dosar de mediu încă deschis. APM Timiș descria în documentație trei proceduri: investigarea sitului contaminat (începută în septembrie 2019), restabilirea obligațiilor de mediu (octombrie 2020) și avizul de mediu pentru PUZ (martie 2021). Niciuna nu era finalizată și niciuna nu dădea dreptul de a construi. Probele de sol din 2019, 2021 și 2022 arătau, în anumite puncte, depășiri pentru arsen, cupru, plumb, nichel, vanadiu, hidrocarburi petroliere și hidrocarburi aromatice policiclice. În apele subterane și de suprafață au fost găsite, printre altele, arsen, benzen, naftalină și MTBE peste pragurile aplicabile. APM a vorbit despre „poluare semnificativă cu impact negativ asupra mediului” și a arătat că, după decizia de sit contaminat, în cartea funciară trebuia înscrisă o restricție de utilizare până la încheierea remedierii și a monitorizării.
Documentația de expropriere mai indică 223 mp afectați din construcția C8 și 159 mp din C19. Din sursă nu reiese cum au fost luate în calcul contaminarea și restricțiile de mediu la stabilirea despăgubirii. Răspunsul la această întrebare, ca și la cea privind donația, ar trebui să-l dea Primăria înainte ca proiectul să ajungă la vot în Consiliul Local.
Sursă text și foto: Ziua de Vest — articolul original