Un război nuclear și folosirea inteligenței artificiale pentru crearea de arme biologice se numără printre cele mai grave pericole care ar putea pune în cauză existența omenirii până în 2100. Concluzia aparține Comisiei The Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății, într-un raport făcut public până duminică, 11 octombrie 2026, care trece în revistă 17 riscuri majore.
Lista nu se oprește la scenariile de coșmar. Experții includ aici schimbările climatice, poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă și scăderea ajutorului internațional pentru sănătate, adică probleme care se văd deja, în statistici și în spitale. Miza raportului este tocmai felul în care aceste pericole se alimentează reciproc: o criză climatică agravează foametea, foametea slăbește populațiile în fața bolilor, iar sistemele de sănătate subfinanțate nu mai țin pasul.
În cazul unui conflict nuclear, autorii avertizează că efectele asupra climei și agriculturii ar putea duce la foamete pe scară largă, mult dincolo de zonele lovite direct. Cealaltă amenințare, mai nouă, ține de utilizarea răuvoitoare a inteligenței artificiale, care ar putea facilita dezvoltarea unor arme biologice cu efecte devastatoare.
„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea următoarei generații”, a declarat profesorul Christopher Murray, copreședinte al comisiei.
Raportul nu este însă unul fatalist. Autorii susțin că există soluții pentru limitarea acestor pericole și cer guvernelor să investească în prevenție, în inovare tehnologică și în consolidarea sistemelor de sănătate, înainte ca amenințările să devină crize greu de controlat. Mesajul de fond este că răspunsul trebuie să fie coordonat, pentru că riscurile fiecărui domeniu nu pot fi tratate separat de celelalte.
Sursă text și foto: Radio România Timișoara — articolul original