Octombrie se anunță mai cald decât de obicei în toată țara, iar în mai multe regiuni va ploua mai puțin decât ar fi normal. Cel mai clar se vede asta în vest și nord-vest. Asta arată estimările pe patru săptămâni ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF), pentru intervalul 28 septembrie – 26 octombrie. Pe scurt, după o primă săptămână fără abateri mari, vremea se încălzește treptat și rămâne peste mediile climatologice până spre finalul lunii.
Începutul intervalului nu aduce mari surprize. Între 28 septembrie și 5 octombrie, temperaturile medii vor fi în general cele obișnuite pentru perioadă. Vestul va fi ceva mai cald, iar estul și mai ales sud-estul ceva mai răcoros. Și la ploi țara va fi împărțită. Sud-estul va primi mai multă apă decât de obicei. În schimb, vestul, nord-vestul, centrul și sud-vestul vor avea precipitații sub normal.
Din 5 octombrie, încălzirea se extinde. În săptămâna 5 – 12 octombrie, cea mai mare parte a țării va avea temperaturi ușor peste normă, cu cele mai mari abateri în vest și nord-vest. Estul și sud-estul rămân în jurul valorilor obișnuite. La precipitații, situația se apropie de normal, dar vestul, nord-vestul și centrul rămân ușor deficitare. Pentru aceste regiuni, asta înseamnă a doua săptămână la rând cu mai puțină ploaie decât ar trebui.
A doua jumătate a lunii este cea mai caldă. Între 12 și 19 octombrie, temperaturile vor depăși normalul în toate regiunile, tot cu vestul și nord-vestul în frunte. Cantitățile de apă vor fi în general normale, cu o ușoară tendință de deficit în centru, sud și est. În ultima săptămână, 19 – 26 octombrie, căldura scade puțin, dar rămâne ușor peste mediile perioadei. Ploile ar urma să revină în limite normale în toată țara.
Octombrie este luna în care se seamănă grâul și rapița, așa că deficitul de apă din vest, nord-vest și centru nu contează doar pentru cei care își planifică weekendurile. Pentru agricultori, câteva săptămâni cu solul mai uscat decât ar trebui pot întârzia răsărirea culturilor de toamnă. Revenirea la normal spre sfârșitul lunii ar putea compensa o parte din deficit, dar doar dacă prognoza se confirmă.
Aceste estimări trebuie citite ca tendințe, nu ca prognoză pentru o zi anume. Ele compară mediile săptămânale ale temperaturii și precipitațiilor cu media anilor 2006-2025. Nu pot anticipa fenomenele extreme de scurtă durată, cum ar fi o furtună sau o răcire bruscă de câteva zile. Pentru detaliile de la o zi la alta, prognozele pe termen scurt rămân sursa de urmărit.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original