Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat miercuri, 11 noiembrie 2026, că a deconspirat 17.104 informatori ai fostei Securități de la începutul activității, în anul 2000, și până în prezent. Cifra se referă exclusiv la cazurile în care identitatea a fost stabilită la cererea persoanelor care și-au consultat dosarele, adică la cei care au aflat cine a raportat despre ei.
„17104. Acesta este numărul informatorilor deconspiraţi de CNSAS, la cererea petenţilor, de la începerea activităţii în anul 2000 până astăzi”, a transmis instituția. Bilanțul vine după ani de cercetări în arhive, într-un proces pe care CNSAS îl descrie ca fiind lent și anevoios.
Motivul e simplu: nu există o evidență care să lege numele real al unui informator de numele conspirativ sub care a semnat notele. Cercetătorii trebuie să parcurgă zeci de mii de dosare și să compare informațiile caz cu caz. Legea nu permite deconspirarea pe baza unei bănuieli sau a unei simple mențiuni într-un document. Sunt necesare dovezi că informatorul a transmis date despre persoana care a cerut verificarea și că numele conspirativ îi aparține fără echivoc.
Munca depinde și de starea arhivei. Preluarea documentelor fostei Securități a început în 2006 și nu s-a încheiat nici acum. Materialele sunt introduse treptat în sistemele electronice ale instituției, iar digitalizarea ar trebui să grăbească verificările.
Pe lângă informatorii deconspirați la cerere, CNSAS publică pe site liste cu foști lucrători și colaboratori. La 10 noiembrie 2026 figurau acolo 4.920 de ofițeri și subofițeri ai Securității și 1.120 de persoane din evidența colaboratorilor. Prima listă îi cuprinde pe cei verificați la cererea celor care și-au exercitat dreptul de acces la dosar, dar și pe foști membri ai aparatului represiv care ocupă azi funcții publice. În a doua intră persoane cu funcții sau demnități publice pentru care CNSAS a sesizat instanțele, cerând constatarea calității de colaborator, după ce informațiile transmise de ele au afectat drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original