În iulie, comerțul cu ridicata din România a vândut vizibil mai puțin decât cu un an înainte. Cifra de afaceri a scăzut cu 6,9% față de iulie 2025 ca serie brută, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Scăderea a pornit în principal de la intermediari, de la comerțul cu produse agricole și de la distribuitorii nespecializați, care au pierdut fiecare peste o cincime din afaceri. Cifra contează pentru că angrosiștii se află între producători și magazine. Când li se reduc vânzările, se vede de obicei că firmele comandă cu mai multă grijă și că cererea din aval scade.
Față de iunie, seria brută arată o creștere de 8,7%. Cifra înșală, pentru că vine aproape în întregime din sezon. Comerțul cu produse agricole brute și animale vii s-a dublat de la o lună la alta (+116,9%), cum se întâmplă de obicei în iulie, odată cu recolta de cereale. După eliminarea efectului sezonier și a numărului de zile lucrătoare, iulie apare mai slab decât iunie, cu 1,3%, și sub nivelul de acum un an, cu 4,6%. Nu există deci o revenire, iar trendul de fond rămâne descendent.
Scăderile anuale sunt mari pe câteva segmente. Activitățile de intermediere au pierdut 24,7%, comerțul cu produse agricole brute și animale vii 23,5%, iar comerțul nespecializat 23%. În minus au fost și distribuția de alimente, băuturi și tutun (-7,3%) și cea de mașini, echipamente și furnituri (-2,6%). Au crescut în schimb bunurile de consum nealimentare (+9,4%), echipamentele IT și de telecomunicații (+7,6%) și, foarte puțin, comerțul specializat cu alte produse (+0,5%). Recolta agricolă mare din iulie nu a fost suficientă cât să egaleze nivelul de anul trecut. Asta indică prețuri mai mici la cereale sau volume mai reduse, iar datele INS nu arată care dintre cele două explicații este valabilă.
Datele cumulate schimbă puțin imaginea. În primele șapte luni ale anului, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a fost cu doar 0,4% sub cea din ianuarie–iulie 2025 ca serie brută și cu 0,2% ca serie ajustată. În ansamblu, piața stagnează, dar diferențele dintre segmente sunt mari. Comerțul nespecializat a scăzut cu 15%, cel cu produse agricole cu 11,3%, intermedierea cu 7,9%, alimentele și băuturile cu 4,7%, iar mașinile și echipamentele cu 4,2%. Au compensat comerțul specializat cu alte produse (+10,3%), bunurile de consum nealimentare (+7,2%) și echipamentele IT (+6,7%). Iulie iese totuși în evidență ca una dintre cele mai slabe luni ale anului, iar asta sugerează că pierderea de ritm s-a accentuat în vară.
Scăderea de la alimente și băuturi este un semn de consum mai prudent, pe fondul scumpirilor și al măsurilor fiscale de anul trecut. Pentru județe cu industrie orientată spre export și rețele mari de distribuție, cum este Sibiul, situația din comerțul cu echipamente și mașini merită urmărită. Aici scăderea este mică, dar durează de la începutul anului, iar asta arată că firmele amână investițiile. Următoarele date lunare vor arăta dacă iulie a fost o lună slabă izolată sau începutul unei încetiniri mai lungi, în condițiile în care costurile de finanțare cresc și nu se știe încă ce guvern va conduce politica economică.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original