Peste 100.000 de euro au dispărut în jumătate de oră din conturile unei firme din Prahova. Cea mai mare parte a banilor a trecut prin bancomate de criptomonede amplasate pe stradă și a ajuns în conturi din Singapore. Anchetatorii știu unde sunt banii și cui aparțin conturile, dar spun că nu îi pot recupera. Povestea lui Ștefan Giorge, fondator și director general al Gioserv Expert Expedition, o companie de transport și agricultură din Ploiești, arată o breșă pe care fraudatorii au învățat deja să o folosească: aparatele crypto de la colțul străzii scot banii din sistemul bancar mai repede decât pot reacționa băncile și autoritățile.
Atacul a început într-o joi, la ora 13:00. În timp ce telefonul antreprenorului și calculatoarele firmei erau blocate de apeluri în rafală, din conturi au plecat transferuri unul după altul. Metoda nu e nouă. Victima este bombardată cu apeluri ca să nu mai poată primi alertele băncii și să nu poată reacționa. Giorge a sunat imediat la bancă, dar 13.700 de euro plecaseră deja spre Malta. Alte aproximativ 49.000 de lei au fost împărțiți în 11 transferuri către persoane fizice din România, iar alte sume au mers direct în Franța. „Banca nu a putut să recupereze nimic”, a spus Giorge la conferința ZF & Orange Business „Reziliența operațională: de la panică la control”. Detaliile anchetei nu au fost făcute publice.
Cei 11 destinatari din țară fuseseră instruiți să retragă banii cash, de la ghișeu sau de la bancomat, și să-i introducă imediat în aparate de criptomonede. Potrivit antreprenorului, toți au fost identificați și arestați, iar procurorii și poliția au reușit să oprească o parte din transferuri. Pe profilul acestor oameni a insistat Giorge: aveau între 50 și 70 de ani. „Eu am 39 de ani, lucrez în fiecare zi cu tehnologia și nu știu cum pun bani într-un cont de crypto”, a spus el. Detaliul spune mult despre cum funcționează schema. Rețelele de fraudă nu au nevoie de complici pricepuți la tehnologie. Au nevoie de oameni care să urmeze instrucțiuni simple și să-și asume riscul penal în locul organizatorilor, care rămân în afara țării.
De aici vine frustrarea antreprenorului. „Se știu conturile din Singapore, se știe titularul contului, dar cei de la poliție spun că ei nu pot face nimic. Adică știm exact unde sunt banii, toți banii”, a spus Giorge. Problema este că bancomatele de crypto nu sunt reglementate. Odată ce banii intră în aparat, se transformă în active digitale și pleacă într-o jurisdicție îndepărtată, iar instrumentele obișnuite ale anchetatorilor, precum poprirea sau blocarea contului, nu mai funcționează. Pentru o firmă, suma pierdută înseamnă bani de salarii, motorină sau investiții, în timp ce cei care au organizat frauda nu pot fi atinși.
Giorge cere ca aceste aparate să fie tratate la fel ca băncile comerciale supravegheate de BNR. Dacă pe un aparat de pe stradă scrie „ATM”, spune el, omul trebuie să aibă unde să sune când ceva merge prost. Antreprenorul crede că problema depășește fraudele bancare. „Cu aceste bancomate de crypto se face și evaziune. Se duc la bancomatul de crypto și scapă de ANAF”, a avertizat el, spunând că este „ceva extraordinar” cât de puțin sunt monitorizate aceste transferuri. Cazul lui arată cât de mare e diferența de viteză: banii au dispărut în 30 de minute, iar autoritățile nu au încă niciun instrument prin care să-i recupereze.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original