Guvernul Siegfried Mureșan riscă să piardă un sprijin pe care aproape orice guvern l-a avut până acum: voturile grupului minorităților naționale din Camera Deputaților. Potrivit informațiilor G4Media, după întâlnirea de joi, cei mai mulți dintre cei 17 deputați ai grupului, care reprezintă alte minorități decât cea maghiară, au refuzat să susțină la vot noul cabinet. Motivul este proiectul de reducere a numărului de parlamentari, pe care aleșii minorităților îl văd ca pe o amenințare directă la adresa propriilor mandate.
Refuzul este rar. De-a lungul anilor, grupul minorităților a fost unul dintre cele mai previzibile blocuri din Parlament și a votat de regulă cu puterea, indiferent de culoarea politică a acesteia. Faptul că de data aceasta cei mai mulți membri se opun arată că miza nu mai ține de negocieri obișnuite despre poziții sau influență, ci de însăși prezența lor în legislativ.
Tensiunea vine din interiorul coaliției care îl susține pe Mureșan. PNL și USR vor să reducă numărul parlamentarilor de la 465 la 300, invocând referendumul din 2009, convocat de Traian Băsescu, când cetățenii au votat pentru un Parlament mai mic. Nici UDMR, al treilea partener de guvernare, nu susține o reducere atât de mare și ar prefera o variantă mai moderată. Sunt așadar două formațiuni care reprezintă minorități, UDMR la guvernare și grupul condus de Varujan Pambuccian în afara ei, care au aceeași rezervă față de proiectul-fanion al liberalilor și al USR.
Teama deputaților minorităților e ușor de înțeles. Cu cât Parlamentul are mai puține locuri, cu atât scaunele alocate special minorităților, obținute cu un număr mic de voturi, devin mai greu de justificat politic și mai expuse în orice rescriere a legislației electorale. Pambuccian, de la Uniunea Armenilor din România, e deputat de 30 de ani și cunoaște bine cum funcționează aceste negocieri. Blocajul la votul de învestitură e cel mai puternic instrument pe care grupul îl are ca să obțină garanții.
Acum decizia îi aparține lui Mureșan și partenerilor săi. Aceștia pot renunța la cele 17 voturi, dacă aritmetica parlamentară le permite, sau pot relaxa proiectul de reducere, cu riscul de a supăra electoratul PNL și USR, care așteaptă de ani buni aplicarea votului de la referendum. Oricum ar alege, discuția despre un Parlament mai mic arată deja cât de greu e de pus în practică: o reformă cerută de o majoritate a alegătorilor îi lovește în primul rând pe cei mai puțin numeroși de pe băncile Camerei.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original