Românii sunt, potrivit unui sondaj YouGov recent, imigranții europeni pe care britanicii și-i doresc cel mai puțin. Datele oficiale arată însă o comunitate care muncește, plătește taxe și câștigă tot mai bine. Un raport recent analizează tocmai această diferență dintre imagine și realitate. Miza nu e mică: românii formează acum a patra cea mai numeroasă comunitate de persoane născute în străinătate din Regatul Unit, deci felul în care sunt priviți influențează direct viața a sute de mii de oameni.
Cifrele contrazic stereotipul. Recensământul din 2021 al Office for National Statistics (ONS) plasează românii printre cele mai active economic comunități de migranți europeni din Marea Britanie. Aproape 80% dintre ei sunt la vârsta de muncă, iar circa o treime au studii universitare. Chiar și majoritatea studenților români de acolo au un loc de muncă. Datele fiscale ale HMRC arată că veniturile lucrătorilor români au crescut semnificativ din 2014, iar salariul lor mediu se apropie acum de media națională britanică. Pe scurt, nu este profilul unei comunități care trăiește pe spinarea statului, așa cum sugerează adesea dezbaterea publică.
De unde vine atunci neîncrederea? Autorii analizei o leagă de prejudecăți mult mai vechi decât valul de migrație de după aderare. Istoricul american Larry Wolff a arătat, în cartea „Inventing Eastern Europe”, că gândirea vest-europeană a tratat Estul continentului drept „geamănul întunecat” al Europei. Călătorii din secolul al XVIII-lea amestecau observațiile reale cu imagini care au fixat ideea de înapoiere și pericol. Clișeul a supraviețuit. Istorica Tessa Dunlop a descris greutățile prin care a trecut regina Maria, nepoata reginei Victoria, în primii ani petrecuți ca prințesă într-o țară pe care o vedea ca izolată. Au urmat Războiul Rece, regimul lui Nicolae Ceaușescu și imaginile cu orfelinatele românești de după 1989. Între timp, România a încercat să-și refacă imaginea, inclusiv transformând legenda lui Dracula în produs turistic.
Intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, nu a schimbat mare lucru în percepția britanicilor. Înainte ca piața muncii din Regatul Unit să se deschidă complet pentru români și bulgari, în 2014, BBC a discutat ipoteza unui „val de criminalitate”. The Guardian a scris atunci că miniștrii britanici se gândeau la o campanie intitulată „Nu o să vă placă aici”, menită să-i descurajeze pe cei care voiau să vină. Răspunsul din România a venit cu umor, printr-o contra-campanie: „Poate că nouă nu ne place Marea Britanie, dar vouă o să vă placă România. De ce nu veniți?”. Un an mai devreme, în 2013, Channel 4 difuzase seria „The Romanians Are Coming”, care promitea „adevărul din spatele titlurilor”, dar a fost criticată tocmai pentru că a întărit stereotipurile.
Tiparul se repetă și astăzi. Nigel Farage, liderul Reform UK, a afirmat că migranții mâncau lebede. O anchetă publicată de The Telegraph a scris despre presupuse fraude de amploare cu împrumuturi studențești acordate unor români. Astfel de episoade ajung mult mai ușor pe prima pagină decât o statistică despre salarii sau rata de ocupare. Iar acum, când imigrația a devenit unul dintre subiectele principale ale politicii britanice, distanța dintre ce cred britanicii și ce arată cifrele are șanse mai mari să crească decât să se reducă.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original