Guvernul propus de Siegfried Mureșan intră mâine în votul Parlamentului, dar legitimitatea desemnării sale este încă judecată. Curtea de Apel București a stabilit ca decizia în procesul pentru anularea decretului prezidențial prin care Mureșan a fost numit candidat la funcția de premier să fie luată astăzi. Hotărârea ar putea veni, așadar, cu mai puțin de o zi înainte ca deputații și senatorii să se întrunească în ședință comună pentru votul de învestitură. Acțiunea aparține Asociației Italienilor din România (RO.AS.IT.), condusă de deputata Ioana Grosaru.
Amânarea a pornit de la o chestiune de procedură. La termenul de ieri, ambele părți au depus acte noi chiar în sală. Reclamanta a cerut modificarea acțiunii inițiale, iar Administrația Prezidențială, chemată în judecată, și-a depus întâmpinarea. Judecătoarea a suspendat ședința până la ora 15.00 ca să le poată citi pe amândouă. Mai apoi, pronunțarea a fost mutată pentru astăzi. Dosarul, cu nr. 6038/2/2026, a fost înregistrat pe 22 septembrie la Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal. Pe lângă Administrația Prezidențială, este chemată în judecată și Regia Autonomă Monitorul Oficial.
Actul contestat este Decretul nr. 770 din 21 septembrie 2026. Prin el, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Vasile Mureșan să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista Guvernului, în baza articolului 103 alineatul 2 din Constituție. Reclamanta pune accentul pe calendar. Președintele a anunțat public desemnarea pe 17 septembrie, însă decretul a apărut în Monitorul Oficial abia patru zile mai târziu. Asociația susține că întârzierea este neobișnuită și fără precedent. Potrivit acțiunii, Mureșan a fost desemnat fără să fi acceptat dinainte să preia mandatul de candidat.
Efectul practic al acestor patru zile este chiar miza procesului. Constituția îi dă candidatului 10 zile de la desemnare pentru a prezenta Parlamentului programul și echipa de miniștri. Dacă termenul curge de la data decretului, nu de la anunț, Mureșan a avut, în realitate, 14 zile. Pentru reclamantă, prelungirea arată că procedura a fost aplicată după nevoile momentului. Pentru Cotroceni, cel mai probabil, termenul se socotește de la data actului oficial, singurul care produce efecte juridice.
Reclamanta are un obstacol serios încă dinainte de a se discuta fondul. Articolul 126 din Constituție exclude de la controlul contenciosului administrativ actele autorităților publice care privesc raporturile cu Parlamentul. Desemnarea premierului, făcută tocmai pentru ca acesta să ceară votul legislativului, poate intra ușor în această categorie. De aceea, cea mai probabilă soluție nu este o anulare spectaculoasă, ci o discuție despre dacă instanța poate judeca un asemenea act. Oricum ar decide judecătoarea, hotărârea de astăzi nu va fi definitivă. Totuși, o decizie favorabilă reclamantei, venită în ajunul votului, le-ar oferi opozanților lui Mureșan un argument politic puternic în plen.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original