Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat ordinea priorităților la Bruxelles, iar România, stat de graniță cu Ucraina, se află printre țările cu cel mai mult de câștigat din această mutare. În discuțiile despre bugetul Uniunii Europene pentru 2028–2034, instituțiile europene au pus pe masă mai mulți bani pentru apărare, infrastructură strategică și protejarea frontierelor externe.
Grupul PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, susține consolidarea capacității europene de apărare. Mai mult, cere ca regiunile de la frontiera estică a Uniunii să primească o atenție specială la repartizarea fondurilor. Argumentul de fond este simplu: securitatea continentului se joacă, în bună măsură, acolo unde se termină teritoriul comunitar.
Pentru România, poziția geografică înseamnă riscuri, dar și un argument în negocieri. Un stat aflat la granița estică poate cere finanțare pentru infrastructura care servește deopotrivă scopurilor civile și militare, de la drumuri și căi ferate până la puncte de control la frontieră. Rămâne de văzut cât din aceste priorități se va regăsi în cifrele finale.
Bugetul pe termen lung al UE se negociază între Comisia Europeană, Parlament și statele membre, iar prioritățile de azi pot fi modificate până la forma finală. Apărarea concurează în același buget cu politica agricolă și cu fondurile de coeziune, pe care România le folosește de ani buni. Alegerile din această negociere vor arăta cât de departe sunt dispuse capitalele europene să meargă cu banii pentru securitate.
Sursă text și foto: Alba24 — articolul original