Românii ar putea plăti mai mult pentru benzină, motorină și gazele folosite la încălzirea locuințelor începând din 2028, după ce liderii europeni, reuniți la Bruxelles, nu au aprobat amânarea noului sistem de taxare a emisiilor de carbon, numit ETS2. România a cerut decalarea aplicării, alături de Italia și Franța, dar cererea nu a trecut, iar termenul rămâne neschimbat.
Mecanismul îi obligă pe furnizorii de combustibili să cumpere certificate pentru emisiile rezultate din arderea produselor pe care le vând. Costul se poate regăsi apoi în prețul de la pompă și în facturile la gaze. Ținta este ca emisiile din clădiri, transport rutier și unele sectoare industriale mici să scadă cu 42% până în 2030, față de nivelul din 2005. Un sistem similar funcționează deja pentru industria grea și pentru marii producători de electricitate.
La Consiliul European, discuțiile au durat mai multe ore, iar guvernele au avut poziții diferite. Cele care au cerut amânarea au invocat riscul unor noi scumpiri pentru populație și companii. Celelalte au susținut că mecanismul stimulează investițiile în energie mai curată. Fără un acord pe calendar, liderii au cerut Comisiei Europene să reevalueze efectele sistemului și să analizeze măsuri care să limiteze creșterile excesive de prețuri.
Președintele Nicușor Dan a spus că liderii au cerut Comisiei să examineze dacă sunt necesare măsuri suplimentare pe termen scurt pentru scumpirile la energie. „Soluțiile trebuie să țină cont de situația fiecărei țări”, a afirmat acesta. Sursa menționează și că firmele afectate de energia scumpă ar putea primi ajutoare, fără alte detalii.
Mihnea Cătuți, expert în domeniu, spune că România a fost mereu sceptică, pentru că efectul asupra prețurilor carburanților și gazului pentru încălzire ar fi imediat. El avertizează și asupra unei probleme practice: calendarul din directivă nu a fost transpus în legislația națională, iar asta blochează accesul la banii din Planul social pentru climă. României i-au fost alocate peste 6 miliarde de euro, destinate inclusiv subvențiilor pentru consumatorii casnici vulnerabili, tocmai pentru a atenua impactul prețului carbonului.
Practic, cererea de amânare a eșuat, iar fondurile care ar trebui să amortizeze șocul nu pot fi folosite până când România nu transpune calendarul. Cu 2028 aproape de neclintit, miza imediată pentru autorități devine adoptarea acestor reguli, ca banii pentru gospodăriile vulnerabile să fie disponibili când vor apărea scumpirile.
Sursă text și foto: Ziarul Clujean — articolul original