Schimbările climatice au provocat trei milioane de decese între 2016 și 2023, iar specialiștii cer ca fenomenul să fie declarat urgență sanitară mondială, pentru ca guvernele să îl trateze ca prioritate și să finanțeze adaptarea sistemelor de sănătate și a economiilor. Apelul vine dintr-un raport publicat miercuri, 28 octombrie 2026, în revista medicală britanică The Lancet, cu puțin timp înainte de summitul climatic COP31, programat pe 19 și 20 noiembrie.
Documentul, aflat la a 10-a ediție, aparține proiectului Lancet Countdown și a fost realizat de 146 de cercetători din 30 de țări. Scopul lui este să măsoare impactul încălzirii globale asupra sănătății populației la nivel mondial. Datele au fost prezentate presei de Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului, potrivit AFP.
Concluzia autorilor e una fără nuanțe. „La zece ani după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc”, a spus Romanello: efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății se agravează mai repede decât răspunsul global și chiar se accelerează. De aici și solicitarea ca fenomenul să fie recunoscut oficial ca urgență sanitară mondială.
Ce ar însemna asta concret? Cercetătorii propun un mecanism de intervenție de urgență coordonat de state, asemănător cu cel pe care Organizația Mondială a Sănătății îl activează în caz de pandemie. Diferența ar fi de logică: dispozitivul nu ar răspunde unei înșiruiri de crize punctuale, ci ar sta la baza unui răspuns coerent, pe termen lung.
Momentul alegerii nu e întâmplător. Cu aproape trei săptămâni înainte de COP31, raportul pune pe masa negociatorilor un argument care mută discuția de la mediu spre sănătate publică și bani publici, adică exact terenul pe care guvernele iau decizii de buget. Rămâne de văzut dacă statele vor merge dincolo de declarații.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original