Cel mai periculos atac al Rusiei asupra NATO s-ar putea să nu arate deloc ca un război. Potrivit unui scenariu analizat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat de infobae.com, Moscova ar putea încerca să slăbească Alianța nu cu o invazie clasică, ci cu o operațiune limitată în Estonia. Aceasta ar combina agenți infiltrați, propagandă, grupări separatiste și drone. Scopul nu ar fi cucerirea unui teritoriu, ci o criză politică în interiorul Alianței, care să pună la încercare însăși promisiunea de apărare colectivă.
Scenariul pornește din Narva, oraș estonian de la granița cu Rusia, unde majoritatea locuitorilor vorbesc limba rusă. În varianta descrisă de analiști, agenți ruși aflați deja în oraș ar ocupa clădiri publice și puncte din apropierea frontierei. Apoi ar alimenta ideea că populația rusofonă din Estonia este persecutată. Următorul pas ar putea fi o autoproclamată „Republică Populară Narva”, care să ceară protecția Moscovei. Kremlinul ar avea astfel pretextul să spună că nu invadează un stat NATO, ci își apără conaționalii. Tiparul e cunoscut: Crimeea și Donbasul, în 2014, au urmat aproape același scenariu, cu oameni înarmați fără însemne și „republici populare” create peste noapte.
Diferența de acum ar fi dată de drone. Războiul din Ucraina a arătat cât de mult pot schimba dronele FPV și munițiile rătăcitoare dinamica de pe front. În scenariul ISW, aceste aparate ar fi lansate direct de pe teritoriul rusesc, ca să sprijine grupările din Narva și să îngreuneze intervenția forțelor estoniene. Institutul estimează că unele dintre ele ar putea lovi la distanțe de până la 60 de kilometri. Asta înseamnă că Rusia ar putea influența lupta fără să treacă granița cu un singur tanc.
Miza reală este Articolul 5. Un atac clar, cu coloane blindate, ar declanșa aproape automat răspunsul aliaților. O criză ambiguă, în care agresorul se ascunde în spatele unor „separatiști” locali și al unor drone greu de atribuit, i-ar obliga însă pe liderii occidentali să dezbată dacă și cum să reacționeze. Tocmai în această ezitare ar câștiga Moscova. Orice diferență de ton între Washington, capitalele vest-europene și statele baltice ar putea fi prezentată drept dovadă că garanția NATO nu mai valorează mult. ISW subliniază totuși că o invazie rusă pe scară largă a unui stat membru rămâne „extrem de improbabilă”. Iar oficialii baltici spun că nu au indicii despre un atac iminent, chiar dacă mai multe servicii europene de informații avertizează asupra operațiunilor hibride rusești.
Tensiunea se simte și la granițele României. Joi, două avioane F-18 spaniole de la baza Mihail Kogălniceanu au fost ridicate în aer după ce au fost detectate obiective aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina. Autoritățile au precizat că spațiul aerian românesc nu a fost încălcat. Episodul nu are legătură directă cu scenariul estonian, dar arată cât de subțire a devenit linia dintre incident și provocare pe flancul estic. Analiza ISW nu descrie un plan rusesc confirmat și nici un atac în desfășurare. Este un avertisment despre felul în care un conflict ar putea fi purtat în zona gri, unde întrebarea decisivă nu mai este cât de puternică e armata NATO, ci cât de repede se pun de acord cei 32 de aliați.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original