Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ajunge la Luxemburg pe 8 și 9 octombrie pentru reuniunile Eurogrup și ECOFIN, iar România vine la masa partenerilor europeni cu o țintă de deficit ridicată la 8,4% din PIB, față de 8% cât era stabilit anterior. Miza este dublă: Bucureștiul trebuie să arate că ține finanțele publice sub control, fără să sufoce investițiile și fără să riște accesul la banii europeni.
Potrivit ministrului, noua țintă ar lăsa statului un spațiu suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei pentru investiții. Diferența de patru zecimi de punct procentual se traduce, așadar, într-o sumă care contează pentru proiectele aflate în execuție, dar vine la pachet cu un semnal pe care investitorii și instituțiile europene îl vor citi cu atenție: ținta de consolidare s-a relaxat, nu s-a strâns.
Cea mai delicată temă rămâne bugetul pe 2027. Un buget credibil în fața Bruxellesului presupune un Guvern stabil, care să poată negocia și apoi asuma măsuri, iar situația politică de la București nu oferă deocamdată o astfel de garanție. Fără o direcție clară, discuțiile de la Luxemburg riscă să se poarte mai mult în jurul unor intenții decât al unor cifre.
Presiunea nu vine doar de la partenerii europeni. Costurile de finanțare ale statului sunt urmărite de piețele financiare, iar orice îndoială legată de capacitatea României de a-și respecta traiectoria fiscală se poate reflecta în dobânzile la care se împrumută țara. De aceea, felul în care Nazare va explica noua țintă și va acoperi lipsa unui plan pentru 2027 contează dincolo de reuniunile în sine.
În lunile următoare, negocierile pe buget vor depinde în egală măsură de aritmetica fiscală și de stabilitatea politică. Dacă a doua rămâne incertă, discuția despre cele 8 miliarde de lei pentru investiții ar putea deveni una teoretică.
Sursă text și foto: News Cluj — articolul original