România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 7,9% din PIB, potrivit datelor Eurostat făcute publice până sâmbătă, 17 octombrie 2026. Media din UE este de 3,1%, iar în zona euro deficitul mediu e de 2,9%, ceea ce înseamnă că țara noastră cheltuiește, raportat la economie, de aproape două ori și jumătate mai mult peste venituri decât restul blocului.
Pe locul doi se află Polonia, cu 7,3%, urmată de Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). Mai jos în clasament apar Ungaria cu 4,5%, Slovacia cu 4,3%, Italia cu 3,8%, Malta cu 3,4% și Austria cu 3,3%. Spania și Finlanda sunt amândouă la 3,0%. Diferența dintre România și vecinii din regiune se vede limpede: Ungaria, o economie cu probleme proprii, are un deficit aproape la jumătate față de al nostru.
Datele arată și reversul medaliei: există state membre care au încheiat anul pe excedent, deci au strâns mai mult decât au cheltuit. Sursa nu detaliază aici care sunt acestea, însă contrastul spune ceva despre cât de mult s-au îndepărtat politicile bugetare din Europa de la o capitală la alta.
Pentru români, cifra nu este doar un rând într-un tabel. Un deficit de asemenea dimensiune se acoperă prin împrumuturi tot mai scumpe, iar costul se vede mai târziu în dobânzi plătite din bani publici, în presiunea pe taxe și în marja redusă pentru investiții. Inclusiv comunitățile mici, cum sunt cele din județul Sălaj, depind de transferuri și de proiecte finanțate de la centru, deci sunt printre primele afectate când se strânge cureaua.
Întrebarea care rămâne este cât timp mai poate fi amânată corecția. Cu cel mai slab rezultat din Uniune, România se află sub o presiune firească din partea Bruxelles-ului și a piețelor, iar ajustarea, fie prin venituri mai mari, fie prin cheltuieli mai mici, pare să devină inevitabilă.
Sursă text și foto: Magazin Sălăjean — articolul original