Planul Comisiei Europene de a face bugetul UE mai flexibil în fața crizelor viitoare ar putea îngreuna depistarea fraudelor și a cheltuielilor făcute fără respectarea regulilor, a avertizat președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, într-o declarație citată de POLITICO. Miza este uriașă: aproape un trilion de euro, jumătate din bugetul pe șapte ani de după 2027, ar urma să fie gestionat printr-un singur fond.
„Ne este mai greu să urmărim banii. Practic, îi spui statului membru: iată o sumă mare de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”, a spus Murphy. Avertismentul survine în plină negociere între liderii europeni la Bruxelles privind dimensiunea viitorului buget. Comisia argumentează că un buget mai elastic ar putea răspunde mai repede unor șocuri precum pandemiile, războaiele sau perturbările climatice, iar statele ar putea folosi banii pentru obiective diferite, de la migrație și agricultură până la dezvoltare regională.
Tocmai aici apar riscurile, în opinia auditorilor. Subvențiile pentru ferme și proiectele locale au fost în trecut printre cele mai expuse la fraude și abuzuri, iar o libertate mai mare a guvernelor de a redistribui sumele ar face urmărirea cheltuielilor și mai dificilă. „Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat Murphy.
Datele de până acum nu sunt liniștitoare. Potrivit celui mai recent raport al Curții, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor a crescut anul trecut, iar erorile au afectat tranzacții estimate la 5 miliarde de euro. Murphy a avertizat că, în noul sistem, ar putea deveni imposibil chiar și să se mai calculeze o asemenea cifră, pentru că autoritățile de audit din statele membre au atribuții și metode de lucru diferite. Șeful de cabinet al președintelui Curții, Wolfgang Stolz, a mers mai departe: „An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”.
Comisia Europeană și-a apărat propunerea, spunând că principiile esențiale ale sistemului actual de control rămân în vigoare. Executivul consideră că autoritățile naționale își fac treaba corect, dar și-a rezervat dreptul de a cere statelor modificarea planurilor sau introducerea unor mecanisme de corecție, dacă va fi nevoie.
Cea mai sensibilă schimbare privește agricultura. Politica Agricolă Comună, care a avut până acum o linie bugetară separată, ar urma să fie inclusă în fondul mai larg al Planurilor de Parteneriat Naționale și Regionale. Murphy a precizat că nu susține un anumit model de finanțare, dar a atras atenția că integrarea banilor europeni în bugetele naționale va îngreuna monitorizarea de la Bruxelles. „PAC este mai ușor de auditat atunci când nu este amestecată în acest ansamblu eterogen”, a explicat el.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original