La o sută de ani de când prima locomotivă cu ecartament normal a ieșit din atelierele de la Reșița, orașul din Caraș-Severin își reamintește că, înaintea industriei auto sau a celei aeronautice, mândria tehnică a României a mers pe șine. Aniversarea marchează un secol de la probele din 10-12 iunie 1926, desfășurate în prezența Regelui Ferdinand, a Reginei Maria și a Principesei Ileana.
Prezența întregii familii regale la încercări arată cât de mult conta momentul. România abia își unise provinciile, iar căile ferate erau tocmai țesutul care trebuia să le lege între ele. O locomotivă construită în țară, și nu adusă din străinătate, spunea că statul își poate produce singur o parte din infrastructura de care depindea.
Mașina a fost gândită pentru viteze mari față de standardele vremii, iar sursa nu precizează cifrele exacte. Contează totuși direcția: trenuri mai rapide însemnau legături mai bune între regiuni și un comerț mai fluid între Banat, Transilvania și restul țării.
Reșița nu era un loc ales la întâmplare. Orașul avea deja tradiție metalurgică și muncitori calificați, iar uzinele de aici au devenit pentru multă vreme un reper al industriei grele românești. Locomotiva din 1926 este una dintre cele mai vizibile dovezi ale acestei moșteniri.
Un secol mai târziu, transportul feroviar are alte probleme și alte ambiții, dar povestea de la Reșița rămâne un punct de referință pentru modul în care inovația tehnică a modelat viața de zi cu zi a oamenilor.
Sursă text și foto: Caraș-Severin Expres — articolul original