România va putea accesa 16,6 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru întărirea apărării, a anunțat marți, 10 noiembrie 2026, premierul Luca Niculescu, în cadrul unei conferințe dedicate securității naționale. Banii vor merge atât către armată, cât și către proiecte de infrastructură care pot servi deopotrivă scopuri civile și militare, inclusiv două tronsoane din Autostrada Moldovei.
Cea mai mare parte, 12,4 miliarde de euro, este rezervată dotării și modernizării structurilor din sistemul național de apărare. Alte 4,2 miliarde de euro sunt pentru infrastructură cu dublă utilizare, printre exemple numărându-se sectoarele Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret. Premierul a insistat că finanțarea nu se poate opri la cumpărarea de tehnică militară: ea trebuie să aducă și transfer de tehnologie, inovare, capacități industriale interne și locuri de muncă.
Niculescu a pus miza pe fondul unui context regional tensionat, în care a enumerat incidentele cu drone în apropierea spațiului aerian național și în interiorul lui, riscurile din Marea Neagră și intensificarea atacurilor cibernetice. În aceeași logică, a cerut ca infrastructura strategică și unitățile de producție să fie protejate fizic și cibernetic. A mai spus că România ar trebui să folosească toate instrumentele financiare europene destinate apărării, nu doar SAFE, și să le coordoneze astfel încât să se formeze o industrie competitivă, cu producție pe teritoriul țării.
Guvernul analizează și o cerere de fonduri în al doilea apel SAFE, lansat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii octombrie. Decizia depinde de situația bugetului de stat și de spațiul fiscal disponibil pentru anul viitor, a precizat premierul, ceea ce arată că discuția despre bani rămâne deschisă, mai ales într-o perioadă de presiune asupra deficitului. Niculescu a abordat și inițiativa Comisiei Europene de a crea un hub de securitate la Marea Neagră, menită să consolideze securitatea în regiune.
Pentru Caraș-Severin, miza ține în primul rând de industria de apărare: județul are o tradiție metalurgică și de producție în Banat, iar eventualele capacități noi sau comenzi legate de programul SAFE ar putea conta pentru economia locală, însă deocamdată nu a fost anunțat niciun proiect concret în zonă.
Sursă text și foto: Realitatea de Caraș-Severin — articolul original